Serbia - din nou pe marginea prapastiei

Scrutin prezidential esuat pentru a treia oara in 13 luni, Parlament dizolvat, alegeri legislative anticipate convocate pentru 28 decembrie

Din cauza absenteismului, scrutinul care ar fi trebuit sa duca la desemnarea primului presedinte ales in mod democratic dupa caderea regimului lui Slobodan Milosevici a esuat, duminica, pentru a treia oara consecutiv in decurs de 13 luni. Prezenta la urne a fost inferioara limitei minime admise, de 50% plus unu, pentru validarea alegerilor, la fel cum s-a intamplat si la alegerile precedente, din septembrie si decembrie 2002. Boicotarea alegerilor a fost ceruta de opozitia sarba, printre ai carei lideri se numara si Voislav Kostunita, unul dintre cei mai populari politicieni sarbi si artizan al miscarilor de strada care au dus la caderea regimului fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici. Si mai grav - prin prisma faptului ca scrutinul prezidential de duminica era considerat un test major inaintea alegerilor legislative anticipate convocate pentru 28 decembrie - este ca cele mai multe voturi, circa 45%, au fost obtinute de candidatul ultranationalist de dreapta Tomislav Nikolici, liderul Partidului Radical Sarb, in timp ce reprezentantul coalitiei aflate la guvernare - Opozitia Democratica Sarba (DOS), Dragoliub Micunovici, a reusit sa adune 36% din sufragii. "Aceasta este o infrangere pentru Serbia", a declarat Micunovici la aflarea rezultatelor preliminarii. "Prietenii nostri din comunitatea internationala vor fi speriati de acest urias pas inapoi", a afirmat, la randul sau, ministrul de Externe al Serbiei, Goran Svilanovici. Un alt aspect demn de luat in seama este faptul ca Nikolici a reusit sa obtina un numar mai mare de voturi decat Vojislav Seseli la precedentele alegeri prezidentiale, invalidate si ele din cauza absenteismului, dar care fusesera castigate de Kostunita. Seseli, fost aliat al lui Milosevici si lider emblematic al Partidului Radical Sarb, s-a predat in luna februarie Tribunalului Penal International (TPI) de la Haga, unde este judecat pentru crime de razboi. Votul de duminica poate fi considerat un avertisment la adresa reformistilor reprezentati de premierul sarb Zoran Zivkovici, care a preluat conducerea guvernului dupa asasinarea, in luna martie, la Belgrad, a prim-ministrului Zoran Djindjici. Acest al treilea esec al scrutinului prezidential si ascensiunea lui Nikolici, un nationalist fost aliat al lui Milosevici, ridica noi temeri de instabilitate in si-asa greu incercata Serbie. Cu un Parlament dizolvat saptamana trecuta, cu alegeri legislative convocate pentru 28 decembrie, cu un guvern incapabil sa faca reformele promise, cu o populatie nemultumita de nivelul de trai, insuccesul alegerilor prezidentiale de duminica nu face decat sa agraveze situatia din Serbia.