Rusia si Franta se opun ridicarii imediate a sanctiunilor ONU impuse Irakului

Pe fondul presiunilor declansate de administratia americana pentru ridicarea sanctiunilor ONU impuse Bagdadului, o noua disputa risca sa tensioneze relatiile dintre Natiunile Unite si Washington. Dupa

Pe fondul presiunilor declansate de administratia americana pentru ridicarea sanctiunilor ONU impuse Bagdadului, o noua disputa risca sa tensioneze relatiile dintre Natiunile Unite si Washington. Dupa ce, miercuri, presedintele George W. Bush a cerut incetarea acestor sanctiuni, Rusia si Franta au avertizat, la unison, ca solicitarea Casei Albe va intampina serioase dificultati in Consiliul de Securitate. La aproape doua luni dupa ce americanii s-au lovit de opozitia ferma a Parisului si Moscovei fata de declansarea razboiului din Irak, administratia de la Washington trebuie sa incerce acum sa obtina din partea Natiunilor Unite legitimitatea necesara pentru a exploata petrolul irakian si pentru a asigura recunoasterea internationala a viitoarei conduceri de la Bagdad. Sanctiunile impuse Irakului de catre ONU dateaza din 1990, dupa ce trupele lui Saddam Hussein au invadat Kuweitul. Conform acestor sanctiuni, Irakul poate exporta petrol in cantitati limitate, in cadrul programului "petrol contra hrana" al Natiunilor Unite. Veniturile astfel obtinute intra intr-un cont al ONU, fiind folosite pentru achizitionarea de alimente, medicamente si alte produse pe care o comisie speciala a ONU le considera ca avand un "rol umanitar". In momentul de fata, administratia Bush doreste ca Irakul sa poata exporta liber petrolul de care dispune, pentru a obtine veniturile necesare reconstructiei tarii. Acest lucru ar insemna sfarsitul programului "petrol contra hrana" si, implicit, scoaterea exporturilor de petrol de sub controlul ONU. De cealalta parte, Parisul si Moscova se tem ca ridicarea sanctiunilor impuse cu aproape 13 ani in urma ar echivala cu preluarea totala a zacamintelor de petrol de catre fortele aliate desfasurate in prezent in Irak sau de catre o administratie interimara instalata de Statele Unite la Bagdad. In schimb, mentinerea controlului ONU asupra exporturilor de petrol ar asigura Rusiei si Frantei -principalele beneficiare ale comertului cu regimul lui Saddam- o influenta deloc neglijabila in procesul de reconstructie al Irakului. De asemenea, Moscova si Parisul ar dori o rezolutie prin care un reprezentant special al ONU sa conduca ONU, asa cum s-a intamplat in Kosovo. In acest context, seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov, a avertizat, joi, ca decizia eliminarii sanctiunilor ONU nu poate fi luata automat si trebuie adoptata de abia dupa ce Natiunile Unite vor certifica faptul ca Irakul nu mai detine arme de distrugere in masa, dupa cum prevede Rezolutia 687, din 1991, a Consiliului de Securitate. Moscova lanseaza astfel o noua dezbatere, la capatul careia eventuala nedescoperire a presupuselor arme irakiene de distrugere in masa ar darama principalul argumentul utilizat de Casa Alba pentru declansarea razboiului. Mai mult, rusii doresc sa exploateze neintelegerile intervenite intre seful inspectorilor ONU, Hans Blix, care doreste reintoarcerea expertilor sai in Irak, si Statele Unite, care se opun acestei initiative. La randul ei, Franta, aflata pana nu de mult in fruntea opozitiei fata de razboiul din Irak, a declarat, pe un ton ceva mai temperat, ca ONU trebuie sa-si defineasca mai intai modalitatile de ridicarea a sanctiunilor. Intre timp, autoritatile de la Washington sustin ca nu inteleg cum este posibil ca Parisul si Moscova, care au cerut ani de-a randul ridicarea sanctiunilor ONU, sa se opuna acum initiativei lui Bush.