Românii vor plăti amânarea tranşei FMI

Românii vor plăti amânarea tranşei FMI

Reprezentanţii misiunii Fondului Monetar Internaţional în România au anunţat ieri că vor amâna tranşa a treia a împrumutului, de 1,5 miliarde de euro, până când tensiunile din mediul politic vor fi rezolvate.

Mai citeşte şi:

• FMI a amânat tranşa de împrumut de 1,5 miliarde de euro
• Care sunt consecinţele amânării celei de-a treia tranşe de la FMI
• FMI şi CE estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 7,35-7,4% din PIB în acest an

Decizia FMI era de aşteptat în contextul în care oficiali din Ministerul Finanţelor Publice au atras atenţia în repetate rânduri, încă din luna octombrie, că prelungirea crizei politice va duce la un blocaj economic.

Astfel, cel mai probabil, România va primi banii de la Fond la începutul anului viitor. Deşi aprobarea bugetului pe 2010 cel târziu până la 10 decembrie ar putea permite acordarea tranşei până la finele acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, admite că şansele în această privinţă sunt foarte mici.

„Avem banii pentru următoarea tranşă, dar timpul se scurge repede pentru noi, astfel încât să o putem elibera până la finele lunii decembrie“, a afirmat Franks. El a mai precizat că nu se aşteaptă ca ţinta de deficit pentru 2009, de 7,3% din PIB, să fie atinsă, ci să ajungă la 7,8%, şi că reducerea arieratelor a fost, cel mai probabil, neîndeplinită.

Un stat supraîndatorat

În condiţiile acestei amânări, statul român riscă să intre în criză de lichidităţi până la finalul anului. Mai exact, să nu mai dispună de resurse pentru acoperirea cheltuielilor curente, cum ar fi plata salariilor, a pensiilor, suplimentarea bugetului de şomaj sau pentru rambursarea unor împrumuturi scadente în ultima parte a acestui an. Astfel, va continua să se împrumute de pe piaţa internă, rostogolindu-şi datoriile. De alt­fel, Finanţele s-au împrumutat chiar ieri de la bănci 793 de milioane de euro pe trei ani, la o dobândă de 5,25% pe an, aproape jumătate din echivalentul tranşei a treia de la Fond. La toate acestea, se adaugă finanţări de peste 50 de milioane de lei atrase de stat de la începutul anului şi până în prezent.

Pentru supraîndatorarea statului va plăti românul de rând. Mai exact, în contextul unor cheltuieli în creştere, pentru a se putea încadra în ţinta de deficit stabilită pentru 2010, de 5,9% din PIB, statul va avea nevoie de o suplimentare a veniturilor bugetare. Asta mai ales în contextul în care, potrivit lui Jeffrey Franks, continuarea acordului cu FMI este condiţionată de controlul deficitului bugetar din următorul an. Astfel, cel mai probabil, în următorul an se va recurge la o majorare a impozitelor, fie că este vorba de TVA sau de cota unică. 

În plus, leul va fi supus presiunilor de depreciere, având în vedere fundamentele şubrede ale economiei româneşti, dar şi tensiunile din mediul politic.