România trebuie să accelereze reformele pentru salarii mai mari, avertizează sindicaliștii
0Blocul Național Sindical a avertizat, marți, că România va trebui să adopte o serie de reforme importante în legislația muncii și politicile salariale pentru a se alinia noilor orientări europene privind ocuparea forței de muncă, care vor influența inclusiv accesul la fondurile europene.

Blocul Național Sindical (BNS) a atras atenția, printr-un comunicat, că România va trebui să accelereze reformele din domeniul muncii pentru a respecta noile orientări europene privind ocuparea forței de muncă și dialogul social.
Sindicaliștii au anunțat, totodată, că au analizat proiectul de act normativ european „Decizia Consiliului privind Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (2026)”, document care va sta la baza recomandărilor adresate statelor membre.
Potrivit BNS, „România are nevoie de măsuri concrete pentru salarii mai bune, negocieri colective reale și investiții în competențele lucrătorilor”, iar analiza realizată de specialiștii organizației arată că țara noastră va trebui să accelereze reforme în legislația muncii, dialogul social, formarea profesională și politicile salariale.
Printre principalele schimbări propuse de Consiliul Uniunii Europene se află extinderea negocierii colective. BNS subliniază că „România trebuie să adopte măsuri care să conducă la creșterea numărului de salariați acoperiți de contracte colective de muncă și să consolideze capacitatea organizațiilor sindicale și patronale de a negocia eficient la toate nivelurile”.
Sindicaliștii amintesc că, deși Legea dialogului social adoptată în 2022 a corectat o parte dintre efectele fostei legislații, nivelul negocierii colective din România rămâne printre cele mai reduse din Uniunea Europeană.
Un alt obiectiv vizează stabilirea unui mecanism predictibil pentru salariul minim. Conform orientărilor europene, acesta ar trebui stabilit pe baza unor criterii obiective și transparente, în urma consultării reale a partenerilor sociali, pentru a contribui la reducerea sărăciei în muncă și la creșterea calității locurilor de muncă.
Documentul pune accent și pe investițiile în dezvoltarea competențelor profesionale. În acest context, BNS arată că România trebuie să modernizeze sistemul de educație și formare profesională, să reducă abandonul școlar și să dezvolte programe de recalificare și perfecționare pentru adulți, în condițiile deficitului de competențe de pe piața muncii.
Sprijin pentru tineri și recunoașterea competențelor
Printre măsurile propuse se numără și aplicarea efectivă a Garanției pentru Tineret, astfel încât fiecare persoană cu vârsta între 15 și 29 de ani să primească, în maximum patru luni, o ofertă de angajare, formare profesională sau continuarea studiilor. În opinia BNS, acest lucru presupune și reorganizarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Totodată, România ar urma să creeze mecanisme funcționale pentru recunoașterea competențelor dobândite prin experiență profesională, inclusiv de românii care au lucrat în străinătate, precum și pentru simplificarea recunoașterii calificărilor lucrătorilor proveniți din state terțe.
Noile orientări europene promovează și investițiile în locuri de muncă de calitate, reducerea birocrației pentru întreprinderi, dezvoltarea economiei sociale și utilizarea schemelor de reducere temporară a timpului de lucru în perioade de criză, în paralel cu programe de formare profesională.
Modificări legislative și acces la fonduri europene
BNS avertizează că, deși orientările europene nu se aplică direct, impactul lor va fi unul important.
„Impactul juridic al proiectului este unul indirect, însă semnificativ. Deși orientările europene nu se aplică direct, ele vor fundamenta recomandările specifice de țară adresate României și vor influența accesul la fondurile europene destinate ocupării forței de muncă și incluziunii sociale”, se arată în comunicat.
În consecință, România ar putea fi nevoită să revizuiască mai multe acte normative, inclusiv Codul muncii, Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și Legea dialogului social.
Potrivit BNS, printre modificările care se conturează se numără consolidarea negocierii colective, revizuirea politicilor active de ocupare, introducerea Conturilor Individuale de Învățare pentru salariați și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dezvoltarea mecanismelor de recunoaștere a competențelor dobândite în afara sistemului formal de educație și adoptarea unor măsuri dedicate zonelor cu deficit major de ocupare și regiunilor afectate de tranziția economică.
La finalul comunicatului, organizația sindicală precizează că „BNS va continua să participe activ la procesul de consultare și va susține adoptarea tuturor măsurilor legislative care consolidează drepturile lucrătorilor, dialogul social și dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și echitabile în România”.























































