România, printre cele mai vulnerabile ţări la criza mondială

Analiştii economici spun că trebuie să luăm în calcul posibilele efecte negative asupra cursului de schimb Piaţa financiară românească este printre cele mai vulnerabile din regiune la

Analiştii economici spun că trebuie să luăm în calcul posibilele efecte negative asupra cursului de schimb

Piaţa financiară românească este printre cele mai vulnerabile din regiune la criza înregistrată la nivel internaţional. Analiştii agenţiei de rating Standard&Poor's spun că, în condiţiile menţinerii unui grad scăzut de lichiditate în pieţele internaţionale, efectele se vor vedea cel mai repede în Letonia, Islanda, Bulgaria, Turcia şi România.

Nu este nicio surpriză că economia românească este vulnerabilă la modificările apetitului pentru risc al investitorilor străini. Iar în cadrul unui grup de 15 state din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, analiştii agenţiei internaţionale de rating Standard&Poor's (S&P) plasează ţara noastră pe locul cinci. Indicele de vulnerabilitate calculat de S&P ţine cont de mai mulţi indicatori relevanţi pentru apariţia unei crize pe segmentul creditării pe pieţele emergente, cum ar fi datoria externă raportată la produsul intern brut, necesarul de finanţare prin împrumuturi ca pondere în contul curent, ponderea deficitului de cont curent finanţată prin investiţii străine directe sau aprecierea reală a cursului de schimb în 2007 raportată la rata medie a anilor '90.

Reprezentanţii S&P subliniază faptul că indicele de vulnerabilitate nu este decât o "poză" a indicatorilor din acest an. Totuşi, în cazul în care condiţiile restrictive de lichiditate din pieţele financiare internaţionale se vor prelungi şi anul viitor, atunci ratingul de ţară al României, precum şi al celorlalte patru state, ar putea fi scăzut. Luna august a marcat corecţii înregistrate pe toate pieţele financiare globale ca urmare a crizei creditelor ipotecare subprime din Statele Unite ale Americii, ce a condus la o scădere a lichidităţii la nivel internaţional. Mai mult, o serie de analişti străini consideră că situaţia de criză încă nu a fost depăşită, efectele abia începând să apară.

Efectele crizei se vor vedea în cursul de schimb Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, explică faptul că efectele vulnerabilităţii economiei naţionale sunt vizibile prin reducerea volumului de investiţii străine directe şi a intrărilor de fonduri străine cu capital speculativ. Totodată, Ionuţ Dumitru, analistul-şef al Raiffeisen Bank, subliniază faptul că, în acest an, deficitul de cont curent va depăşi 13% din produsul intern brut. În plus, gradul de finanţare al acestui sold negativ prin investiţii străine directe este mai slab în 2007.

Astfel, la nivelul primului semestru, datele publicate de Banca Naţională arată un deficit de cont curent de peste 7,8 miliarde de euro, aproape dublu faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În plus, gradul de finanţare al deficitului de cont curent prin investiţii străine directe a fost de 38% în primul semestru din 2007, spre deosebire de 77,8% în perioada similară din 2006. Iar pe lângă dezechilibul extern al economiei româneşti, condiţiile interne contribuie la accentuarea vulnerabilităţii. "Politicile economice, în special cea fiscală şi cea salarială, nu sunt deloc restrictive, ci, de fapt, pun paie pe foc", adaugă Dumitru.

Aşa cum guvernul a decis majorarea pensiilor, iar salariile din sectorul bugetar înregistrează printre cele mai înalte ritmuri de creştere din toate domeniile economiei naţionale, în anul electoral am putea vedea şi ale "pomeni electorale" în lunile următoare. Astfel, în scenariul S&P, efectele negative se vor produce în lanţ. Deprecierea monedei naţionale se va reflecta în inflaţie care, mai departe, va pune presiune pe creşterea dobânzilor, explică Cabat. Totuşi, analiştii S&P spun că totul depinde de reacţia autorităţilor prin mixul de politici economice.

Creşterea PIB în primul semestru, între 5,8% şi 6,2%

Institutul Naţional de Statistică va prezenta, astăzi, datele privind creşterea economică din primele şase luni ale anului curent. În primul trimestru, INS a raportat o creştere anuală a produsului intern brut de 6,0%. Iar pentru primul semestru, Dragoş Cabat estimează un ritm de 5,8%, în timp ce Ionuţ Dumitru se aşteaptă la un nivel de 6,2%. Pentru întreg anul 2007, Comisia Naţională de Prognoză a estimat, la sfârşitul lunii aprilie, un ritm de creştere a PIB de 6,5%.