România nu are un plan real antisecetă

Producătorii agricoli se plâng de faptul că autorităţile nu au o strategie concretă pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii. Fiecare ministru care a condus Agricultura în ultimii 20 de ani a anunţat că va reface sistemele de irigaţii şi va lupta împotriva secetei. Totul a rămas doar la stadiul de vorbe.

Dacă la începutul anilor ’90, în România erau irigate 3,3 milioane de hectare de terenuri agricole, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare cultivate cu cereale, în prezent, fermierii se roagă la Dumnezeu să plouă ca să aibă ce treiera la toamnă.

„În prezent, România are posibilitatea de a iriga aproximativ 400.000 de hectare de terenuri agricole, dar, din păcate, nu sunt irigate decât o foarte mică parte dintre acestea“, ne-a declarat Tudor Dorobanţu, secretarul general al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură (Agrostar).

În urmă cu doi ani, fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Decebal Traian Remeş, a făcut mare vâlvă cu un program de combatere a secetei. Reprezentanţii MADR anunţau, în anul 2007, că vor moderniza sistemele de irigaţii care vor deservi 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole.

„Totul a rămas doar la stadiul de vorbe. Nu se aplică nicio strategie. Noul ministru (n.r. – Ilie Sârbu) nu a luat nicio iniţiativă de a combate seceta prin refacerea sistemelor de irigaţii, a împăduririi şi a plantării de perdele forestiere“, spune reprezentantul Agrostar. Nici în mandatul fostului ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, nu s-au refăcut sistemele de irigaţii.

„Într-un an de zile nu am apucat să fac o strategie. Am încercat să o continui pe cea din mandatul ministrului Remeş, de combatere a secetei. Am cerut Guvernului o suplimentare a bugetului pentru crearea de noi sisteme de irigaţii. Totul a rămas la stadiul de proiect”, a declarat Dacian Cioloş.

Producătorii agricoli susţin că în perioada mandatului lui Gheorghe Flutur (n.r. – 2004 – noiembrie 2006) nu s-a dat nicio atenţie sistemelor de irigaţii, care s-au distrus de la sine. „În timpul mandatului lui Flutur s-a distrus tot. În acea perioadă se irigau doar 40.000 – 50.000 de hectare de terenuri agricole“, spune Dorobanţu. Până la închiderea ediţiei, Gheorghe Flutur nu a putut fi contactat pentru a oferi un punct de vedere.

Ministerul Agriculturii vede altfel lucrurile

În timp ce prognozele spun că în acest an vom avea parte de o vară foarte secetoasă, iar fermierii spun că vor fi compromise culturile agricole, reprezentanţii Ministerului Agriculturii se laudă că au dublat suprafaţa de terenuri irigate faţă de anul
trecut.

„În anul 2008 au fost irigate aproximativ 220.000 de hectare, ceea ce înseamnă că anul acesta se înregistrează o dublare faţă de anul trecut. Probabil această diferenţă vine din faptul că aceia care au fost la MADR până în 2008 nu au fost interesaţi de irigat. De asemenea, acest număr mare se poate datora şi sprijinului pe care MADR îl acordă pentru această activitate“, a declarat Valentin Apostol, consilier în cadrul MADR.

Oficialul a completat că doar organizaţiile care au achitat tariful pentru serviciul de irigare până la 30 aprilie vor putea beneficia de sprijin financiar din partea Ministerului.

„Din cele 421 de organizaţii de utilizatori de apă, au solicitat subvenţia un număr de 205 organizaţii, care pot beneficia de un sprijin financiar maxim de 171 de lei pe hectar pentru amenajările interioare de irigaţii, pentru paza obiectivelor şi menţinerea în stare de funcţiune a infrastructurii“, a explicat Apostol. Consilierul a mai adăugat că subvenţiile vor putea fi majorate după următoarea rectificare bugetară, dacă se va demonstra necesitatea măririi acestora.

Fermierii pot obţine finanţare de până la un mi-lion de euro de la Uniunea Europeană, pentru cumpărarea de echipamente pentru irigaţii, prin intermediul măsurii 121 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Ne-au luat şi străinii seama

Nu doar fermierii români se plâng de lipsa sistemelor de irigaţii şi a infrastructurii foarte proaste, ci şi investitorii străini. „România are un potenţial agricol enorm. Din păcate, foarte multe terenuri sunt fărâmiţate şi lipsesc aproape cu desăvârşire sistemele de irigaţii“, este de părere Marco Oletti, consilier pe probleme de agricultură al Patronatului investitorilor italieni din România – Unimpresa.

Chiar dacă ne-am comparat mereu cu vecinii noştri bulgari la situaţia economică, producătorii spun că agricultura Bulgariei este mult mai bine pusă la punct decât cea din România.

„În Bulgaria lucrurile par mai bine organizate în agricultură. Există sisteme de irigaţii, iar parcelele de terenuri agricole sunt mai mari şi mai bine împărţite decât la noi“, afirmă Robert Arsene, directorul general al companiei Agricover.

Ungurii irigă terenurile agricole cu apă din România

Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) Arad va furniza apă brută din râul Mureş pentru irigarea unor culturi agricole din Ungaria, în baza unui acord semnat de guvernele României şi Ungariei, informează NewsIn.

Conform contractului, ANIF se obligă să asigure în anul 2009, prin prestarea serviciilor specifice de îmbunătăţiri funciare, transferul unui volum de 1,7 milioane de metri cubi de apă brută, conform programării solicitate de beneficiar, în aşa fel încât debitul de apă comandat să nu depăşească capacitatea sistemului de transport al apei, respectiv 700 de litri pe secundă.

„Conform ultimilor ani, se poate ajunge până la trei milioane de metri cubi de apă livrată. Apa din Arad merge la hergheliile din Mezohegyes, unde se irigă aproximativ 6.000 de hectare de culturi agricole”, a declarat Traian Vlaicu, directorul executiv al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare Arad. Apa din râul Mureş folosită la irigaţii ajunge în Ungaria prin canalele Mureşel şi Ier.