România are unul dintre cele mai mici grade de urbanizare din Europa

România are unul dintre cele mai mici grade de urbanizare din Europa, în condiţiile în care anul 2008 va fi primul din istoria omenirii în care mai mult de jumătate din populaţia globului (3,3

România are unul dintre cele mai mici grade de urbanizare din Europa, în condiţiile în care anul 2008 va fi primul din istoria omenirii în care mai mult de jumătate din populaţia globului (3,3 miliarde de oameni) va locui la oraş, reiese din datele unui raport realizat de Fondul ONU pentru populaţie (UNFPA) şi prezentat, azi, la Bucureşti.

Populaţia urbană a României reprezintă 55% din total, în condiţiile în care în estul Europei (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria) acelaşi indicator are o valoare medie de 68%. Singurele state europene care au un procent mai mare de populaţie rurală sunt Albania şi ţările din fostul spaţiu iugoslav.

Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, de la Universitatea Bucureşti, prezent la conferinţa de presă prilejuită de lansarea raportului, a atras atenţia asupra faptului că gradul de urbanizare se află în strânsă legătură cu valoarea produsului intern brut pe cap de locuitor, subliniind, în acest sens, că în România PIB/locuitor reprezintă 35% din media înregistrată în UE.

El a adăugat că în ţara noastră există 16 judeţe care au un grad de urbanizare redus (mai mic de 45%), nominalizând Giurgiu (31%), Dâmboviţa (31%) şi Teleorman (34%). Cel mai mare grad de urbanizare se întâlneşte în Hunedoara (77%), Braşov (75%), Constanţa (71%) şi Sibiu (68%).

Dumitru Sandu a atras atenţia asupra faptului că în perioada 1997-2005 România s-a confruntat cu o "ciudăţenie" în fenomenul tranziţiei urbane, în acest interval înregistrându-se mai ales plecări de la oraş la sat. Acest "fenomen de revenire", care este un indicator al sărăciei şi al şomajului urban ridicate, a înregistrat cele mai mari valori în Botoşani. În acelaşi interval a scăzut mult şi numărul navetiştilor (de la 1,5 milioane în 1990, la 600.000 în 2000). Perioada respectivă s-a caracterizat, de asemenea, prin plecări masive în străinătate, recorduri în acest sens înregistrând judeţul Vrancea.