Romania a nesocotit cu buna stiinta recomandarea UE

Uniunea Europeana a recomandat statelor candidate sa se abtina de la orice decizii referitoare la acordarea de imunitate in fata Curtii Penale Internationale pentru militarii americani care participa

Uniunea Europeana a recomandat statelor candidate sa se abtina de la orice decizii referitoare la acordarea de imunitate in fata Curtii Penale Internationale pentru militarii americani care participa la misiuni de mentinerea pacii pana la adoptarea, in luna septembrie, a unei pozitii comune europene in acest sens, se afirma intr-un articol publicat ieri de agentia EUObserver. Potrivit sursei citate, Romania a fost singurul candidat care a ignorat aceasta recomandare, fiind prima tara care a semnat acordul asupra CPI cu Statele Unite. EUObserver sustine ca statele membre ale UE doresc ca acest organism juridic international sa poata functiona eficient si se tem ca acordarea de imunitate pentru militarii care participa la misiuni de mentinerea pacii ar putea submina modul de functionare a Curtii. Deocamdata, statele UE nu au o pozitie comuna in aceasta privinta. Aceasta urmeaza sa fie adoptata in luna septembrie, in urma unor consultari. Pana atunci insa, cateva dintre membrele UE - Marea Britanie, Olanda, Italia - au fost abordate de administratia americana, care le-a propus semnarea - individual, ca tara - a acordului respectiv. Marea Britanie si Olanda au declarat canalului CNN ca, inainte de a raspunde solicitarii americane, doresc sa se consulte cu partenerii europeni si au sugerat ca vor astepta adoptarea unei pozitii comune la nivelul Uniunii. Italia a refuzat orice comentarii pe aceasta tema, alimentand speculatiile deja vehiculate in mediile europene ca Roma, la insistenta pro-americanului Berlusconi, ar putea face opinie separata, semnand acordul cu Washingtonul inaintea lunii septembrie. Reactia vehementa a Comisiei Europene fata de semnarea, de catre Romania, a acordului cu SUA asupra CPI poate fi atribuita, in parte, dorintei de a impiedica asemenea "acte de dizidenta" din partea altor candidati, sau, de ce nu, chiar din partea statelor membre. In materie de politica externa, Uniunea Europeana este departe de a fi o "unitate de monolit", divergentele intre membri manifestandu-se mai ales in raport cu diferite initiative ale Statelor Unite. Nu pare a fi vorba, insa, despre probleme de substanta, dupa cum nu se poate vorbi despre un antagonism crescand intre Uniunea Europeana si Statele Unite. Europa si America raman in aceeasi tabara, atat in lupta impotriva terorismului international, cat si in celelalte aspecte geopolitice majore. Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene nu a reprosat Bucurestiului semnarea propriu-zisa a acordului, ci graba cu care a facut acest gest, fara a astepta adoptarea unei pozitii comune a UE in acest sens. Aceasta precipitare a fost considerata in mediile europene ca un semn al lipsei de loialitate a Romaniei fata de o Uniune din care doreste sa faca parte. Cu atat mai mult, cu cat acesta este al doilea semn de "dizidenta" fata de Bruxelles, dupa reluarea adoptiilor internationale, la presiunile Washingtonului si in pofida recomandarilor Parlamentului European. Ministerul roman de Externe nu considera ca a dat dovada de lipsa de loialitate fata de Bruxelles. Surse din MAE de la Bucuresti recunosc ca presedintia daneza a UE a sugerat Romaniei sa se abtina de la luarea unei decizii in privinta CPI pana in luna septembrie, insa insista ca a fost vorba despre o sugestie, si nu despre o cerere explicita, decizia fiind lasata la latitudinea Romaniei. Mai mult, purtatorul de cuvant al MAE, Victor Micula, afirma ca tonul discutiilor dintre Bucuresti si Bruxelles a ramas in continuare cordial. Ieri, ministrul roman de externe, Mircea Geoana, i-a telefonat presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, pentru a-l felicita de ziua lui, prilej cu care a abordat si spinoasa chestiune a Curtii Penale Internationale. "A fost o discutie foarte buna", a declarat Micula.