Romani si bulgari, "in aceeasi oala"

Soarta ne-a harazit sa traim in acelasi spatiu geografic. Romani si bulgari, am parcurs, de-a lungul timpului, un traseu istoric similar. A existat candva, pentru scurta vreme, prin secolul XII,

Soarta ne-a harazit sa traim in acelasi spatiu geografic. Romani si bulgari, am parcurs, de-a lungul timpului, un traseu istoric similar. A existat candva, pentru scurta vreme, prin secolul XII, un imperiu romano-bulgar, care se intindea de la Dunare la muntii Hemus (Balcani). Si unii, si altii am avut de indurat dominatie otomana. Mai tarziu, revolutionarii bulgari si-au gasit adapost ospitalier pe pamantul romanesc, in '77, la Grivita si Plevna, ostasii romani si-au varsat sangele si pentru ca Bulgaria sa devina independenta, iar dorinta de modernizare a determinat aducerea pe tronul celor doua tari vecine a unor domnitori straini, de spita, si intr-un caz, si in celalalt germana. Au existat si momente - primul razboi mondial - cand ne-am gasit in tabere opuse, istoria a inregistrat si diferende teritoriale, astazi rezolvate, am avut de facut fata in comun poftelor expansioniste mai intai ale lui Hitler, apoi ale lui Stalin. Am trecut, pentru jumatate de secol, prin lunga noapte comunista, apoi, dupa desprinderea din chingile totalitarismului rosu, am intrat impreuna in NATO si impreuna batem la portile Uniunii Europene. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in ochii Occidentului adesea se face confuzie intre cele doua tari, nu o data vorbindu-se de "Sofia, capitala Romaniei". Si totusi, in ciuda comunitatii de destin, nu exista o traditie a comunicarii. Mult prea adesea ne ciondanim pe lucruri marunte, ne aruncam printre dinti si pe la colturi epitete gen "zarzavagii", respectiv "mamaligari", ridicam doua degete in sus si cerem sa fim primii scosi la lectie de catre "domnii profesori" europeni. Evenimente foarte recente arata insa cat de lipsita de rost e o asemenea atitudine. Iata, si unii, si altii ne aflam in prezent inaintea unui moment hotarator - raportul de tara din toamna, de care depinde intrarea in UE la 1 ianuarie 2007. Si, ca un facut, iarasi descoperim ca suntem legati unii de altii, confruntati de data aceasta cu probleme interne similare. De o luna de zile si mai bine, Bulgaria trece printr-o criza politica majora, partidele nu au reusit sa se inteleaga in urma recentului scrutin parlamentar asupra unei formule guvernamentale, nefiind exclusa posibilitatea unor alegeri anticipate. Romania, la randul ei, a evitat "la mustata" o asemenea posibilitate, puhoaiele revarsate au pus, deocamdata, intre paranteze aceasta idee, dar situatia politica ramane fragila, dupa cum arata si diferentele de optica intre Palatele Cotroceni si Victoria sau framantarile din sanul unuia din partidele aflate la putere. Pe scurt, suntem, cum s-ar zice, "in aceeasi oala". Mai presus de toate, avem nevoie si unii, si altii de stabilitate politica, pentru a evita activizarea clauzei de salvgardare. Avem nevoie sa ne concentram eforturile in lupta impotriva coruptiei, care face in continuare ravagii in ambele tari, ca si in vederea adoptarii pachetelor de legi indispensabile procesului de aderare. Poate o comunicare mai buna ar facilita cat de cat, inclusiv prin schimb de experienta, depasirea problemelor existente, ajutandu-ne sa trecem impreuna cu bine, in toamna, linia de sosire. Apar aproape ridicole indemnurile care s-au facut auzite, la un moment dat, din partea unor politicieni de la sud de Dunare ca Bulgaria sa se "decupleze" de Romania, pe motiv ca statea mai bine la numarul de capitole solutionate. La fel de ridicole ar fi eventualele indemnuri ale unor politicieni romani de a ne "decupla" de bulgari, din cauza crizei politice in care acestia se zbat actualmente. De la Bruxelles se adreseaza si unora, si altora avertismente prietenesti ca fiecare ceas conteaza pentru accelerarea reformelor necesare. Daca aceste indemnuri vor fi intelese asa cum trebuie, e inca posibil sa trecem cu bine marele hop din noiembrie. Si poate ca actualele dificultati ne vor deschide mai larg ochii, facandu-ne sa realizam cat de apropiate sunt contextele politic, economic si social din cele doua tari, cate interese avem in comun, cat de necesar este sa ne "cuplam" intr-un binom strans, pentru a ne sprijini reciproc si a ne apara cat mai bine aceste interese. Sa ne amintim ca dintre toate tarile rasaritene incluse in hinterlandul sovietic, Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia au inteles de timpuriu necesitatea de a actiona in tandem, iar formarea grupului de la Visegrad le-a usurat intrarea mai devreme in NATO si le-a deschis mai repede portile UE. Desigur, nu e vorba de a formaliza neaparat o asemenea relatie, dar Dunarea poate constitui o excelenta cutie de rezonanta pentru amplificarea comunicarii.