Robert Altman inventatorul

SSăptămâna trecută s-a stins din viaţă unul dintre cei mai importanţi regizori ai ultimilor 50 de ani, americanul Robert Altman, cel care, în urmă cu 40 de ani, reinventa comedia în ceea ce a fost, până la Seinfeld, cel mai de succes sitcom al tuturor timpurilor, M.A.S.H. 4077.

Născut în Kansas City, la 20 februarie 1925, Robert Altman a fost fiul unui bogat proprietar de companie de asigurări, Bernard Clement Altman şi al lui Helen Mathews, descendentă a uneia dintre primele familii colonizatoare ale SUA. Altman era parte german, parte englez şi parte irlandez şi a fost educat într-un strict spirit catolic. După ce a terminat unul dintre cele mai importante licee militare din ţară, în 1943, Altman s-a înrolat, la vârsta de 18 ani, în aviaţia americană, unde a fost copilot în al doilea Război Mondial pe bombardiere B-24. În perioada de antrenament, de la o bază militară din California, a văzut pentru prima oară Hollywoodul, de care s-a îndrăgostit pe loc. După lăsarea la vatră, Altman s-a stabilit în Los Angeles, unde a încercat să fie scenarist, actor şi regizor. După ce a prins câteva figuraţii, Altman a scris scheletul scenariului unui film şi apoi un scenariu complet, alături de Richard Fleischer pentru "Bodyguard", film apărut în 1948. Încurajat de succesul de scenarist, Altman a plecat la New York cu gândul de a-şi dezvolta cariera de autor. După ce a scris mai multe scenarii lipsite de succes s-a întors la Hollywood, încercând să deschidă propria afacere. Firma sa de îngrijire a animalelor de companie a dat însă faliment destul de repede, aşa că Altman a decis să revină în Kansas City, alături de familie. Pentru că în acea vreme nu exista o şcoală de cinematografie, Altman s-a angajat la Calvin Company, care, în acel moment, era cel mai mare producător de filme industriale, cu sediul chiar în Kansas City. Între 1950 şi 1955, Altman a regizat aproape 70 de astfel scurtmetraje, acumulând suficientă experienţă de lucru pentru a se putea apuca de regie de lungmetraj artistic. A fost curând angajat de un patron local de cinematograf să realizeze un film despre delincvenţa infantilă. A scris scenariul într-o săptămână, apoi a filmat în două cu un buget de 63.000 de dolari. Filmul "Delincvenţii" a fost cumpărat de United Artists cu 150.000 de dolari şi a avut încasări de aproape un milion de dolari. În 1957, este coordonator al documentarului "The James Dean Story", lansat pe marile ecrane pentru a profita de vâlva stârnită de moartea tragică a actorului, care se transformase postum, într-un idol. Chiar dacă a fost un eşec financiar, l-a adus pe Altman în atenţia lui Alfred Hitchcock, iar cineastul l-a angajat pe tânărul regizor pentru seria CBS. După doar două episoade însă, Altman a fost concediat, dar a reuşit să se angajeze ca regizor pentru mai multe seriale de televiziune, între care "Bonanza" şi "Combat".
Munca în televiziune
Televiziunea i-a oferit lui Altman şansa de a experimenta diverse tehnici narative, precum şi să perfecţioneze în special tehnica de "overlapping" a dialogurilor, învăţând să lucreze rapid şi eficient cu un buget redus. Deşi intră adesea în conflict cu producătorii, fiind de câteva ori concediat pentru că refuza să respecte termenele şi condiţiile puse, reuşeşte să strecoare în producţiile sale numeroase aluzii politice antirăzboi. Chiar dacă avea un temperament dificil, nu a dus lipsă de oferte într-o industrie care avea o nevoie disperată de regizori talentaţi. Îşi infiltrează şi propria casă de producţie, "Lions Gate Films", dar din cauza pasiunii pentru jocurile de noroc şi a datoriilor o duce aproape de faliment. Realizează proiecte cu buget redus, prelucrează proiectele altor companii şi îşi consolidează reputaţia de rebel al industriei. Următorul său film este "That Cold Day in the Park", din 1969, un dezastru de critică şi box-office. Pentru următorul proiect se gândeşte să adapteze un roman coreean, practic necunoscut, o satiră a vieţii în cadrul armatei, idee refuzată de nenumăraţi alţi regizori. Altman a reuşit să intre rapid în conflict cu actorii Elliott Gould şi Donald Sutherland, care au cerut concedierea cineastului pentru stilul de a lucra. Numai că filmul va purta un titlu emblematic pentru anii '70, "M.A.S.H" care va da naştere celebrului serial de televiziune cu acelaşi titlu. "M.A.S.H." a câştigat Palm d'Or la Festivalul de Film de la Cannes şi şase nominalizări la Oscar, devenind instantaneu un clasic.
Mai târziu în carieră
Considerat în unanimitate un maestru al artei regizorale, Altman a primit mai multe oferte de a regiza filme importante, cu bugete impresionante, dar a ales să realizeze un ambiţios film experimental şi suprarealist în studiourile sale. Apărut în 1970, ambiţiosul proiect s-a dovedit a fi un eşec, deşi Altman îl va considera mereu una dintre cele mai bune producţii din viaţa sa. Revine în 1971 cu westernul "McCabe and Mrs. Miller", dar a fost un semieşec, dacă îi putem spune aşa, care demonstra că în pofida aprecierilor entuziaste ale criticii, Robert Altman nu era un regizor care să aibă succes comercial.