Redeschiderea parlamentului

Guvernul ramane neschimbat * Opozitia cauta sa se uneasca * Se vor declara vacante mandatele? * Audienta d-lui Maniu Odata cu redeschiderea parlamentului, care are loc astazi, situatia politica va

Guvernul ramane neschimbat * Opozitia cauta sa se uneasca * Se vor declara vacante mandatele? * Audienta d-lui Maniu Odata cu redeschiderea parlamentului, care are loc astazi, situatia politica va trebui sa se clarifice intr'un fel oarecare. In ce priveste partidul dela putere, diferite zvonuri au circulat in ultimul timp. S'a vorbit ba de o tentativa a d-lui Bratianu de a preface guvernul liberal intr'un guvern de colaborare, ba de o simpla remaniere prin inlocuirea unora din actualii ministri. Dupa cum se vede acum, aceste zvonuri nu erau intemeiate: guvernul se prezinta in fata parlamentului in aceeas formatiune ca si inaintea vacantei. Depunerea Constitutiei la Camera este o noua dovada ca d. Bratianu doreste sa continue politica de pana acuma. D-sa nu vrea sa tie cont de parerea intregii opozitii ca actualele Camere nu sunt indreptatite sa voteze o Constitutie menita nu numai sa puie bazele de organizare a Romaniei mari, ci si sa afirme Europei intregi vointa unanima a poporului roman de a consolida rezultatele razboiului.
Mandatele opozitiei retrase
In acelas timp, reinceperea activitatii parlamentare trebue sa aduca o clarificare si in randurile opozitiei. Depunerea Constitutiei inseamna un fapt nou, care nu poate lasa rece opozitia. Dar exista si un motiv de ordin formal care va face opozitia sa ia unele hotarari importante. Biroul Camerei si al Senatului au adresat parlamentarilor cari au parasit Corpurile legiuitoare o somatie de a-si relua locurile, amenintandu-i ca in caz contrar locurile lor vor fi declarate vacante. Termenul de 20 zile dupa acea somatie, prevazut de regulamentul Camerei, expira astazi. Prin urmare opozitia trebue sa decida astazi ce are de facut. Dupa hotarirea partidului taranist de a reveni in parlament, mai sant doua partide cari boicoteaza Corpurile legiuitoare: partidul poporului si cel national.
Ce fac averescanii
In ce priveste partidul poporului, d. Iuliu Dragomirescu, deputat din acest partid, a facut zilele acestea o vizita d-lui general Averescu la Turnu Severin, cerandu-i instructiuni. D. general Averescu a hotarit ca partizanii sai sa se prezinte astazi in Camera, sa semneze registrele de prezenta si sa plece, fara sa participe la lucrari. In felul acesta se va impiedica biroul Camerei de a proclama vacante locurile deputatilor, fara ca acestia sa ia parte la lucrari.
Ce face partidul national
La partidul national lucrurile nu merg atat de usor. Organizarea democratica a acestui partid nu admite absolutismul unui sef, care ordona partizanilor sai prea supusi o atitudine, fara drept de discutie pentru acestia. D. Iuliu Maniu a convocat pentru eri nu numai pe parlamentarii partidului sau, ci si intregul comitet executiv pentru a lua o hotarire. Inzapezirea trenurilor a facut insa imposibila sosirea comitetului. E probabil ca in cursul zilei de azi o mare parte a celor convocati sa soseasca in Capitala, asa ca sedinta se va putea tine inainte de deschiderea parlamentului. In sanul partidului national exista trei tendinte. Unii sustin ca cel mai bun raspuns la somatiunea birourilor Corpurilor legiuitoare ar fi ignorarea complecta. Corpurile legiuitoare fiind esite din frauda, nici birourile lor nu sunt considerate ca legale. O somatiune a acestor birouri trebue considerata ca nula.
Alte solutii
Altii insa sunt de parere ca aceasta solutie ar folosi numai intrigantilor politici. Ei sustin ca astazi, la redeschiderea parlamentului, toti deputatii nationali sa se prezinte la sedinta, si acolo sa citeasca o declaratie asemanatoare aceleia citite la deschiderea primei sesiuni a acestui parlament, apoi sa se retraga. In felul acesta s'ar mentine hotarirea luata la inceput de a nu recunoaste Corpurile legiuitoare esite din frauda, si in acelas timp s'ar impiedica anularea mandatelor. Dupa prezentarea la sedinta, biroul ar trebui sa astepte din nou 7 sedinte, dupa care ar trebui sa faca noui somatiuni pe un termen de 20 zile. In sfarsit un alt grup ar fi de parere sa se renunte la pasivitatea parlamentara si sa se inceapa o vie actiune opozitionista, chiar obtructionista, in parlament.

Opozitia se uneste?
Necesitatea luarii unei hotariri, a facut sa se reia discutiile intre partidul national si cel taranesc. Raportul intre aceste doua partide n'au fost intrerupte niciodata. Comunicatul taranist de asta toamna spunea ca tratativele intre cele doua partide pentru actiunea comuna au fost intrerupte, dar nu denunta hotarirea de a face actiune paralela. Acest comunicat n'a inasprit raporturile intre cele doua mari partide de opozitie. Intalnirile dintre fruntasii lor au continuat; in toate imprejurarile unii au dat dovada de simpatie pentru ceilalti. Ceea ce impiedica pentru moment actiunea comuna este deosebirea de tactica, taranistii aflandu-se in parlament, iar nationalii in afara. Aceasta deosebire nu va putea insa dura prea mult, deoarece si taranistii au hotarit sa nu participe la discutia Constitutiei. Ceea ce intereseaza acum este deci momentul cand se vor retrage taranistii: la depunerea Constitutiei sau la inceperea discutiilor. Daca taranistii hotarasc sa se retraga in momentul cind se va depune Constitutia, atunci actiunea comuna a celor doua partide va incepe imediat. In orice caz niciodata, dela desfacerea federatiei, relatiile intre partidul national si cel taranist n'au fost mai bune ca astazi.
Audienta d-lui Maniu
Un insemnat punct de intrebare in actuala situatie constitue audienta pe care d. Maniu a avut-o Sambata la rege. Aceasta audienta, a fost neobisnuit de lunga: aproape trei ore. Ce a vorbit d. Maniu cu regele nu se poate sti. Barbatii politici din vechiul regat nu prea tiu cu rigoare protocolul care pretinde discretie absoluta asupra convorbirilor cu suveranul. La noi foarte adesea barbatii politici povestesc imediat ce au esit dela audienta cele petrecute acolo. Oamenii politici din Ardeal, mai deprinsi cu sistemul sever dela Curtea din Viena, pastreaza insa cea mai stricta discretie in asemenea imprejurari. D. Maniu nu spune nici macar fruntasilor partidului sau ce a vorbit cu regele. Cel mult, d-sa le povesteste impresia pe care a avut-o in o asemenea imprejurare. Cu toate acestea e posibil ca in curand sa se afle, pe cale indirecta, ce s'a petrecut acolo, daca lucrul va conveni... liberalilor; in adevar, s'a intamplat de cateva ori pana acuma ca dupa asemenea audiente, regele sa vorbeasca in anturajul Curtii, despre parerile exprimate in audienta. Se stie insa cine formeaza acel anturaj. Orice cuvant rostit e adus la cunostinta liberalilor, iar acestia raspandesc in public stirile aflate, spre a putea spune apoi regelui ca ardelenii nu sunt cuviinciosi cu Coroana, ca ei povestesc tot ce s'a petrecut la audiente si asa mai departe. Nu stim daca parerile schimbate intre rege si d. Maniu cu prilejul acestei audiente vor conveni liberalilor. In caz afirmativ, de sigur ca vom afla in curand, din sursa liberala, ce s'a vorbit in cele trei ore de audienta. Un lucru este sigur: ca d. Maniu a expus regelui imposibilitatea impunerii unei Constitutii, de catre un guvern care se mentine numai gratie fraudelor electorale.
Constitutia nu se poate vota
In aceasta privinta parerile partidului national sunt cunoscute: votarea Constitutiei n'ar fi numai un rau intern, ci ar pagubi enorm si prestigiul tarii in strainatate, cum s'a intamplat si cu incoronarea. Daca incoronarea n'ar fi avut loc, nimeni nu s'ar fi gandit in strainatate la lipsa acestui act solemn. In schimb, incoronarea facuta in absenta demonstrativa a partidului care a facut unirea Ardealului cu vechiul regat a dat loc la comentarii. Cu Constitutia ar fi acelas lucru. Strainatatea nu se gandeste la faptul ca Romania mare n'are inca o Constitutie. Daca se va face insa o Constitutie de catre un singur partid din vechiul regat, fara participarea reprezentantilor reali ai Ardealului, faptul se va comenta in toata Europa, iar dusmanii tarii vor exploata, de sigur, evenimentul. Daca d. Maniu va fi reusit sa convinga pe rege vom vedea.
REP.

Luni, 29 ianuarie 1923
Sfarsitul libertatii scrisului
Regimul presei
in proectul depus
Proiectul de Constitutie depus in Parlament sugruma definitiv libertatea presei. Primejdioasele idei emise de guvern inca de la inceput au fost toate mentinute si cristalizate la articole si paragrafe. Ele nu au primit nici o atenuare, nu au suferit nici o reductiune. Ba mai mult: Au primit adausuri neasteptate, care pun presa in si mai mare inferioritate si agraveaza in mod jicnitor regimul ei viitor. Toate demonstratiile facute de gazetari in conferinte, in articole si in congres au ramas fara ecou. Promisiunile oficiale nu au fost respectate. Regimul presei pentru a nu aparea in goliciunea lui harda a fost repartizat cu rafinament in doze marunte in diferite articole. Contopit din nou la un loc, el ese in evidenta ca un brutal atentat in contra libertatei de a scrie si in contra gazetarilor. In primul rand s'a introdus in proiect corectionalizarea delictelor de presa. Juratii nu vor mai avea ce judeca. Caci orice delict de presa care va putea fi considerat conex cu un alt delict sau crima va merge la tribunale si tot asa va merge in judecata rigida si formalista a tribunalelor tot ce poate fi denumit "calomnie". Cetatenii isi pot lua de acum nadejdea. Nu vom mai putea publica denunturi, nu vom mai putea demasca nelegiuri si abuzuri evidente. Caci in lipsa unor probe palpabile ele vor fi taxate de calomnii. Si nu o vom face, nu pentru ca ne-ar speria pedepsele in adevar ingrozitoare - caci despagubirile civile vor putea lua proportii distrugatoare - ci pentru ca victimele acestor abuzuri se vor teme sa ni le aduca la cunostinta. Se desfiinteaza girantul responsabil, asezandu-se in loc raspunderea personala a directorului si a redactorilor. De cate ori scrisul unuia sau altuia dintre noi va deveni nesuferit pentru guvern, vom fi tarati sub diferite motive lesnicioase la bara justitiei si sustrasi a ctivitatei noastre. Articolul 56 al proiectului ne face, in fine, insulta suprema de a lipsi pe gazetar, atunci cand e in Parlament, de imunitatea acordata celorlalti parlamentari. Orice deputat va putea comite la adapostul imunitatii cele mai indraznete delicte. Daca insa deputatul va fi director de ziar sau redactor responsabil, el va putea fi arestat ori unde si oricand, fara "vina vadita" si fara sa se mai ceara autorizatia Parlamentului. Un deputat negazetar poate comite un omor - si va beneficia de imunitatea parlamentara. Un deputat-ziarist face te miri ce, - si poate fi arestat. Dispozitia aceasta constitue o insulta pentru care vom mai cere socoteala.
Trecand insa peste ea, consideram in bloc regimul ce se creiaza presei ca una din cele mai reactionare parti ale proiectului. Si vom protesta pana in ultima clipa in contra lui.
E. F.

Duminica, 11 martie 1923
Prima zi de dezbateri constitutionale
Trupele concentrate asteapta ordine
Publicul care patrunde in tribune
e perchezitionat
Guvernul care fusese prevenit de cele ce se vor petrece la Camera, cu prilejul inceperii discutiunilor asupra proiectului de Constitutie, a luat din vreme masuri intinse de paza si ordine. Chestia a facut obiectul discutiilor in consiliul de ministri de eri si al unei consfatuiri speciale ce a avut loc la prefectura politiei, intre d-nii generali Nicoleanu, prefectul politiei si Davidoglu, comandantul diviziei IV-a.
Desfasurarea de forte
In ce priveste masurile de ordine, ele au constituit o adevarata concentrare de forte ca in vederea unor tulburari iminente. Batalionul de jandarmi pedestri al prefecturei a fost impartit in detasamente care au fost plasate inca de la amiaza in diferite puncte in apropierea ambelor corpuri legiuitoare. Trupele din garnizoana au fost consemnate in cazarmi, gata la primul semnal. Personalul politienesc a fost asemeni concentrat, iar Camera si Senatul erau impanate de agenti. Garda militara a fost intarita. Pana si parchetul a fost consemnat, spre a fi gata la orice.
Biletele de intrare
Pentru sedintele in cari se va discuta Constitutia, biletele de intrare in tribunele Adunarii Deputatilor au fost puse la dispozitia sefilor de culori din Capitala si a clubului liberal.
Publicul perchezitionat
Lumea care izbutise eri bilete de intrare in tribunele Camerei era trecuta prin ciurul agentilor politienesti. Publicul era oprit la intrare si perchezitionat pentru a se vedea daca nu patrunde in Camera cu revolvere in buzunare.
Dezbaterile
Primul ministru nu poate vorbi.
Concertul..... Apostrofe vehemente.
Majoritatea se razbuna: zece deputati exclusi din Camera. Lumea politica mai tanara nu cunoaste sedinte parlamentare atat de agitate cum a fost cea de eri a Camerei. Opozitia, formata din partidele national si taranesc, venita in corpore la Camera a facut eri una dintre cele mai violente manifestari contra guvernului din cate se pot inchipui. S'a fluerat, s'a huiduit, s'a batut, asurzitor in pupitre, vorbe tari si acuzatii grave au fost spuse primului ministru, ministrului de interne si majoritatei. Discutia inceputa la Constitutie n'a fost posibil sa se faca. Primul ministru, in mijlocul huiduielilor, flueraturilor si vacarmului produs de opozitie pe de o parte si in aplauzele majoritatei pe de alta parte de-abia a putut rosti cateva fraze, apoi a fost nevoit sa-si dea discursul scris stenografilor de unde l'a luat si presa.

Duminica, 18 martie 1923
Bataie la Camera
Un deputat opozant lovit
Scenele petrecute eri la Camera vor constitui, desigur, una din cele mai rusinoase pagini ale parlamentarismului roman. Majoritatea, care si-a pierdut cu desavarsire cumpatul, n'a pregetat sa insulte in mod trivial pe fostul prim-ministru Vaida-Voevod si a impins brutalitatea pana acolo incat sa loveasca in mod las pe deputatul ardelean Victor Moldovan. Ca de obiceiu, majoritatea si-a exercitat si eri dreptul pe care si l-a arogat de a expulza dela sedinte pe deputatii opozanti. Eri au fost expulzati doi opozanti, d-nii Virgil Madgearu si Victor Moldovan. Numarul celor exclusi se ridica astfel la 29. D. Madgearu, indignat de faptul ca presedintele Adunarei, prin calcarea vadita a regulamentului si a insesi precedentelor creiate de d-sa, a strigat d-lui Orleanu: "Sa-ti fie rusine!". Pentru aceasta fapta a fost expluzat dela patru sedinte. D. Victor Moldovan a fost expulzat pe 30 de zile fiindca a amintit majoritatii furturile de urne si a fluerat in sedinta.
* * *
Cu ocazia apararei pe care si-a facut-o d. Victor Moldovan s'a petrecut o scena de o brutalitate neinchipuita. Deputatul ardelean, la tribuna, facea raspunzator pe d. Vaitoianu de toate "hotiile si banditismele" savarsite in alegeri de la capat. Pot dovedi cu acte in fata Justitiei - a spus d. Moldovan - ca dv. d-le Vaitoianu, sunteti vinovat de furtul de urne de la Ighiu. Majoritatea, in picioare, n'a mai lasat pe orator sa continue. Cativa deputati guvernamentali se reped si-l imbrancesc pe orator de pe tribuna. D. Moldovan insa rezista, voind sa-si continue cuvantarea. Atunci d-nii Manolescu-Strunga si Orleanu, chestori, il iau cu forta si-l tarasc jos de pe tribuna in vreme ce d. Victor Moldovan striga, aratand pe d. Vaitoianu:
- Iata hotul de urne!
In momentul acesta, pe cand d. Victor Moldovan era cu amandoua bratele paralizate si strans tinut de chestori si de d. Tudor Oroveanu, un deputat din majoritate, d. C. Malteseanu, ginerele d-lui ministru de interne, se apropie de d. Moldovan si-l loveste puternic cu pumnul in obraz. Scena s-a petrecut chiar in fata bancii ministeriale, la doi pasi de d. general Vaitoianu, care privia impasibil. Agresorul, indata dupa aplicarea loviturei, s-a grabit sa dispara pe usa din stanga bancei ministeriale...
* * *
Indurerat de cele vazute, d. Vaida s'a urcat la tribuna si-a protestat atat impotriva odioasei agresiuni cat si impotriva faptului ca tocmai cei ce au constiinta impovarata de falsificarea alegerilor si de furtul urmelor, vin sa expulzeze din Camera pe adevaratii alesi ai natiunei. Sedinta s'a ridicat in mijlocul unui vacarm infernal provocat de membrii majoritatei. Si e de sigur trist sa inregistram ca printre invectivele si insultele adresate d-lui Vaida, au fost si strigatele de:
- Du-te la Budapesta!
Rp.