Rectorul UBB Cluj: „Companiile vor tineri nu foarte pregătiți, deoarece îi plătesc mai puțin, pe model chinezesc”
0Daniel David, rectorul reales al UBB Cluj, susține că educația nu trebuie să se adapteze „modelului chinezesc”, în care companiile, care vor să-și optimizeze profitul, cer tineri nu foarte bine pregătiți, cu specializări limitate.
Rectorul UBB, Daniel David, a obținut, la finalul săptămânii trecute, un nou mandat la conducerea celei mai complexe universități din România. Universitatea are o comunitate de circa 50.000 de persoane în 12 județe ale țării.
David, care a candidat singur la postul de rector pentru următorii cinci ani și a obținut 90% din voturile exprimate, a prezentant pentru „Adevărul” câteva dintre prioritățile sale.
Adevărul: Unde se află acum Universitatea Babeș-Bolyai?
Daniel David: Cred că suntem singura universitate din țară care spunem că în centrul activității academice stă activitatea de cercetare, aproape toate celelalte spun că activitatea educațională se află în centru. Noi spunem că generarea de cunoaștere este cea mai importantă și dacă o pui în centrul activității academice, atunci relația cu educația devine una de alt tip. Adică noi co-creăm educația cu studenții noștri, iar absolvenții noști sunt oameni care știu lucruri, dar vor ști să învețe noi lucruri și peste 5 sau 10 ani, vor ști să genereze știință, vor ști să înțeleagă știința.
Universitatea este pusă pe șine în direcția corectă, cu sensul corect. Noi am fost certificați de compania britanică QS printr-un audit internațional, care a confirmat că UBB are statutul de universitate world class.
„Suntem în liga world class, dar departe de vârfuri”
La ce vă referiți?
Când spun world class, înțeleg că am intrat în liga respectivă, dar suntem departe de vârfurile din ligă. Este ca în fotbal. Asta e analogia pe care o folosesc de multe ori. Multe echipe se califică în Liga Campionilor, dar foarte multe rămân pe dinafară. Din cele care se califică în Liga Campionilor, nu toate câștigă și nu toate se pot compara ca performanță și ca buget cu Real Madrid sau Barcelona. Cam așa suntem și noi în liga universităților worldclass. Suntem acolo, dar suntem încă departe ca performanță de vârfurile de acolo, Harvard, Stanford, Cambridge, Oxford. Suntem foarte departe, dar avem formele similare, formele, arhitectura, mecanismele generale sunt similare. Conținutul este însă scăzut în comparație cu aceste vârfuri internaționale.
Miza mea acum este ca în aceste forme bune să începem să creștem conținutul, în funcție de o serie de factori, unul dintre cei mai importanți fiind bugetul. UBB are un buget OK pentru România, dar pentru ranking-urile internaționale nu e OK. Bugetul ultimei universități din clasamentul Shanghai este de câteva ori mai mare decât bugetul nostru, deci banii contează și ne vom bate să obținem un buget tot mai mare.
Care a fost bugetul pe ultimul an al UBB?
Bugetul UBB în acest mandat (2000-2024) a fost primul sau al doilea dintre universitățile românești, fiindcă am atras foarte mulți studenți, foarte multe granturi. Este în jur de 170 de milioane de euro anual, deci aproape cât al tuturor universităților din Cluj. Deci este o universitate care are un buget mare pentru România. Dar când mă compar cu bugetul de miliarde de la Harvard sau de 10 ori mai mare de la alte universități din Shanghai.
Ce alți factori mai sunt importanți?
Deci bugetul contează, dar și legislația contează foarte mult. De multe ori, legislația te încurcă, iar în România nu este gândită pe modelul world class, ci pe modelul vechi în care vin universitățile și spun că prima lor funcție este cea de învățământ. Ei, pe lângă învățământ, mai fac și cercetare științifică, iar unii mai fac și elemente antreprenoriale, dar legea nu este gândită pentru universități world class.
Mai există și alti factori?
Al treilea factor de care depindem pentru a crește în formele astea bune pe care le avem este resursa umană. Suntem cei care suntem, ca să folosesc așa o butadă. N-avem 20 de premiați Nobel, trei cu premii Abel ș.a.m.d.
Noi trebuie să fim cât mai buni și faptul că am creat acele traiectorii de carieră stabilite dau șansa fiecăruia să se proiecteze acolo unde dorește ajută. Nu ești foarte interesat și foarte performant pe cercetare, te rog să fii foarte bun pe educație, în relația cu studenții. Dacă niciuna nu te motivează, fii bun în relație cu societatea. Și să aducem după noi oameni mai buni decât noi. Și atunci vom vedea, vom crește treptat în această ligă.
„Economia vrea să salveze bani”
Programul dumneavoastă pentru următorul mandat se numește ”Q Optimum”. De ce ați ales această denumire?
Vine de la faptul că suntem confruntați cu „questions”, cu întrebări majore, tot mediul academic se schimbă la nivel internațional. Se prăbușesc vechile paradigme, vechile programe tradiționale licență 3-4 ani sau nu știu 6 în medicină, masterat - 1-2 ani, doctorat - 3-4 ani, post-doctorat- 1-2 ani. O parte din structură rămâne, dar apar și alte mecanisme.
Pentru că se vorbește de o schimbare a modului în care funcționează economia...
Economia vrea să salveze bani. Economia se va prăbuși sub aspectul noii paradigme, dacă nu păstrează mare parte din vechea paradigmă. Ca să folosesc o metaforă, e exact cum am făcut cu China. Am dus acolo foarte multe industrii majore pentru Europa, inclusiv semiconductori sau automobile. Era mai ieftin în China. Ne-am gândit că pe termen scurt ne îmbogățim noi, adică cei care aveau business-urile se îmbogățesc. Și acum ne gândim ce facem ca să nu se prăbușească economia Europei.
Deci cam la fel se întâmplă și aici. Companiile vor tinerii care să studieze mai puțin, să nu fie foarte bine pregătiți, deoarece aceia trebuie plătiți cu un salariu mai mare. Este ca și cum vei începe să pregătești oameni care administrează medicația antidepresivă fără să fie psihiatri. Te pregătesc doar în medicație antidepresivă. Ca să forțez lucrurile, se vrea ca absolvenții să facă unele intervenții chirurgicale, fără a fi medici chirurgi. Au apărut în psihologie așa-zișii life coach, nu știu, care au competențe de psiholog fără să fie psiholog, care o să creeze probleme majore pe piață.
Și atunci cum vedeți viitorul educației universitare?
Eu sunt de acord că programele tradiționale trebuie completate cu aceste dezvoltări moderne, dar cum am spus, trebuie completate. E voie să renunțăm la una sau alta, fiindcă dacă mergem doar cu cele tradiționale, ne rupem într-un fel de dinamica pieței muncii, dar dacă însă ne aruncăm la modul orb în ocupații de scurtă durată, ieftine, numai pentru a ajuta angajatorul să-i plătească mai ieftin pe absolvenții noștri, pe termen scurt, angajatorul va câștiga. Pe termen mediu și lung pierdem cu toții, fiindcă expertiza va fi scăzută, competențele vor fi scăzute și o să începem să ne căutăm vechii experți.
„Un bun specialist și un bun cetățean”
Ce mesaj aveți pentru studenții care se gândesc să vină la UBB? Pentru ce îi va pregăti Universitatea Babeș-Bolyai într-o piață a muncii care se schimbă permanent? Se spune că nu știm astăzi ce slujbe vor fi peste 10 ani...
Tocmai prin faptul că avem modelul world class și nu gândim în logica „Vino la noi” și 3 ani de zile îți spunem „Stai jos și scrie”, și când ai terminat facultatea, ești foarte bun în domeniu în ziua respectivă, dar fiindcă nu ești capabil să înțelegi generarea de cunoaștere, nu ești capabil să înțelegi știința, în 3-4 ani ești depășit de dezvoltarea cunoașterii în domeniu.
La UBB nu ești pregătit în logica asta, ești pregătit ca fiind un absolvent, bun specialist, care știe lucrurile foarte bine la momentul absolvirii, dar este un om care știe ce înseamnă formarea continuă. Știința se dezvoltă continuu, se dezvoltă constant. Mai merge și face un curs de două săptămâni de un nou program în IT și îl învață, fiindcă a făcut un program IT foarte bun la UBB timp de trei sau 4 ani.
N-am făcut numai așa după Bacalaureat, o pregătire într-un Academy of X, de șase luni, care te învață să faci un singur lucru. Deci vei fi pregătit ca bun specialist, care nu doar se adaptează la piața muncii acum, se adaptează și în viitor, care creează piețe ale muncii, care poate schimba piața muncii și, în același timp, cum spunem noi, bun cetățean, un protector al democrație, sau ar trebui să fie o voce pentru democrație.
Se încarcă comentariile...
