Cum influenţează fenomenul „marea demisie” şi războiul piaţa muncii din România. „Mulţi s-au speriat de gafele autorităţilor şi au plecat”

Ţările preferate de IT-iştii români care au părăsit România, dar lucrează în continuare pentru firme din ţară, sunt Spania, Portugalia, Grecia. FOTO: Pixabay

Fenomenul internaţional „marea demisie” şi războiul din Ucraina au influenţat şi piaţa muncii din România. Consultantul în afaceri Doru Şupeală susţine că cel mai mare impact s-a constatat în piaţa IT, unde între 10 şi 20% dintre angajaţi au plecat sau sunt pregătiţi să părăsească ţara.

Consultantul în afaceri Doru Şupeală vorbeşte pentru „Adevărul” despre fenomenul „marea demisie”, apărut pe fondul pandemiei, şi despre efectul războiului asupra pieţei muncii din România. 

În 2021, pe piaţa muncii globală s-a manifestat un val de demisii fără precedent. „Cel mai bine s-a văzut în SUA, unde s-a înregistrat, anul trecut, cel mai mare număr de demisii din ultimii 20-30 de ani. În unele luni, numărul de demisii s-a dublat faţă de anii anteriori. Au fost luni în care s-au înregistrat opt milioane de demisionari, din circa 150 de milioane de angajaţi cât are ţara. E un volum foarte mare”, susţine specialistul. 

Şupeală a explicat că acest fenomen a avut două „motoare” principale. „Pe de o parte, pe fondul pandemiei, oamenii şi-au dat seama că ar putea muri şi dacă asta a fost viaţa lor, nu a fost foarte interesantă, astfel că şi-au reconsiderat priorităţile. Au înţeles că e mai important să acorde mai mult timp vieţii de familie, prietenilor, lucrurilor care-i pasionează, decât să stea 10-12 ore la serviciu”, a detaliat specialistul.

Pe de altă parte, oamenii au înţeles că munca la distanţă, la care s-a ajuns din cauza pandemiei, are şi avantaje: „În primul rând, flexibilitatea de loc, putem lucra de acasă sau de oriunde altundeva şi în al doilea rând, flexibilitatea programului de muncă. Oamenii şi-au putut organiza ziua de muncă aşa cum au vrut ei”.

Marea demisie, în două valuri 

Consultantul în afaceri susţine că în primul val oamenii au demisionat din cele mai dificile meserii, care nu sunt deloc sau foarte puţin flexibile: şoferi camioane, muncitori în magazine, construcţii, oameni care prestează servicii de curăţenie. „Deoarece piaţa muncii este dezechilibrată şi cererea de muncă este mai mare decât oferta, oamenii au putut să-şi găsească slujbe mai flexibile. În plus, oamenii au avut posibilitatea să aibă mai multe joburi temporare: de exemplu, poţi fi şofer la o firmă de livrări la domiciliu, în weekend poţi lucra ca fotograf şi seara, poţi fi barman într-un restaurant. Existenţa alternativelor permite angajaţilor să nu fie dependenţi de un singur contract de muncă”, explică Şupeală. 
 

Al doilea val de demisii a venit din industriile creative, unde oamenii, profitând de faptul că cererea este mai mare decât oferta, au început să pună condiţii astfel încât slujba să le permită mai mult timp pentru ei. „Mulţi au cerut un timp redus, 4-6 ore, de muncă pe zi. Alţii au dorit perioade sabatice de 3-6 luni-un an. În general, s-au cerut programe de muncă flexibile şi personalizate”.  Companiile suficient de maleabile şi-au putut păstra angajaţii, celelalte, nu.

35.000 de IT-işti români au devenit freelanceri

Şupeală susţine că nu a existat o presiune materială foarte mare pe cei care au demisionat. „Suntem după o perioadă de 80 de ani în care nu au existat războaie mari, astfel că oamenii au reuşit, în multe ţări, să acumuleze o anumită bunăstare, anumite economii care-i fac să nu fie atât de dependenţi de slujbă şi, în plus, există şansa  free-lancing-ului”, explică Şupeală.  

Pe fondul pandemiei, organizaţiile mari din Vest au înţeles că pot recruta de oriunde din lume şi au deschis foarte repede piaţa muncii către zone de talente care nu erau accesibile până atunci. „România este una dintre aceste zone. Sunt foarte mulţi oameni. Eu am avut nişte statistici de la o platformă de colaborare a inginerilor software, coform cărora au fost 35.000 de români din IT care au trecut în freelancing în primul an de pandemie. Conform stasticticilor, există circa 220-230.000 de ingineri software în România. Vorbim de aproape un sfert din totalul angajaţilor”, detaliază specialistul. 

Concluzia lui Şupeală este că asistăm la o schimbare importantă a pieţei muncii: „Oamenii nu mai sunt dependenţi de o singură slujbă, astfel că vor cât mai multă flexibilitate din partea angajatorului, vor să-şi personalizeze cât mai mult locul de muncă.”
 

Şupeală susţine că a văzut semnele „marii demisii” în România mai ales în toamna anului trecut, în IT. „Având acces la piaţa globală, oamenii s-au săturat de outsourcing, pentru că multe organizaţii din Cluj închiriau oamenii unor clienţi din exterior, care practic coordonau munca acelor angajaţi. Mulţi IT-işti au realizat că pot câştiga mai bine dacă lucrează direct pentru clientul din exterior şi au devenit free-lanceri”, explică Şupeală. Şupeală susţine că „marea demisie” s-a atenuat în februarie, când a început războiul din Ucraina. „Fiind o perioadă de incertitudine, oamenii preferă să aibă siguranţa unui job stabil. Aşa a fost şi la începutul pandemiei”. 

Consultatul în afaceri Doru Şupeală învaţă companiile cum să-şi câştige şi să-şi păstreze angajaţii. FOTO: ARhivă personală

„Sunt tineri, pot lucra online de oriunde din lume, de ce ar rămâne?”

Întrebat cum gestionează România, care oricum are o hemoragie de angajaţi în ultimii ani, acest fenomen al „marii demisii”, Şupeală a explicat: „Dacă manager este statul român, acesta nu manageriază în niciun fel fenomenul. Există o statistică, înainte de a începe războiul, conform căreia la sfârşitul anului trecut se estima că 730.000 de români urmau să părăsească ţara din cauza dezamăgirilor din politică. Mulţi aşteptau un guvern care să facă reforme şi s-au trezit cu un guvern PNL - PSD. Cei care se pregăteau să plece erau tinerii educaţi din oraşe, care aşteptau să vadă reforme, a sănătăţii, a educaţiei etc. pentru a-şi închipui viitorul aici”.  

Pe lângă acest fenomen, s-a suprapus războiul. „Sunt foarte mulţi oameni care s-au speriat de reacţiile absurde ale autorităţilor române, de gafele lui Dâncu, care vorbea despre mobilizarea tinerilor în armată şi alte lucruri de genul acesta şi s-au urcat în avioane şi au plecat”, detaliază expertul.

Şupeală spune că ştie mulţi tineri IT-işti care au plecat în această perioadă în Spania, Portugalia, Germania, Grecia. Şi-au închiriat în aceste ţări o locuinţă şi lucrează în continuare pentru firma din România dintr-o zonă unde este mai multă siguranţă. Alţii, nu neapărat au plecat, dar sunt cu bagajele făcute şi vor pleca dacă apare un semn că un conflict militar se extinde, că apare criză economică, de alimente sau energie. 

Întrebat dacă sunt câteva cazuri izolate sau este un fenomen, Şupeală a precizat: „Eu am vorbit cu mai mulţi CEO de companii IT şi mi-au spus că procentul celor care au plecat speriaţi de război sau sunt pregătiţi să plece este între 10 şi 20 %. Sunt tineri, viaţa în  Spania, Portugalia sau Grecia costă la fel ca în România, ei pot lucra online de orinde din lume, de ce ar rămâne?”

Cine este Doru Şupeală  

Doru Şupeală oferă consultalţă în afaceri, marketing, relaţii publice şi management. Este autorul cărţii „Employer branding 100%”, în care analizează modul în care  companiile ar trebui să-şi gestioneze relaţiile cu angajaţii. A ocupat funcţii de top management la Selgros, Ikea, Airport labs etc. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Joburile viitorului: ce se cere pe piaţa muncii în următorul deceniu în România şi de ce suntem nepregătiţi

Economist român din Paris despre efectele pandemiei: „Viitorul muncii este hibrid. Nici holograma perfectă nu va putea înlocui interacţiunea faţă în faţă”