Razboiul rece al statuilor

Dupa ani de acalmie, brusc relatiile romano-ungare par sa se fi tensionat. De vina sunt niste statui vechi de un secol care au scapat de doua razboaie mondiale, de rugina si de apetitul unora de a

Dupa ani de acalmie, brusc relatiile romano-ungare par sa se fi tensionat. De vina sunt niste statui vechi de un secol care au scapat de doua razboaie mondiale, de rugina si de apetitul unora de a topi tot ceea ce e metal. Problema pare indeajuns de serioasa ca sa puna in discutie vizita premierului ungar Peter Medgyessy, care ar fi trebuit sa inceapa astazi la Bucuresti. "Statuia celor 13 generali", cum e denumita, amplasata la Arad, a fost demolata de guvernul Bratianu, in 1925. Statuia simbolizeaza "Ungaria milenara" sau cele 13 regiuni ale Ungariei Mari sau inglobarea Transilvaniei in Ungaria, fapt soldat cu zeci de mii de morti printre etnicii romani. Disputa pe marginea statuii de la Arad survine dupa vreo doi ani in care vizita premierului ungar in Romania nu mai suscita nici o reactie publica, semn clar ca intre cele doua state se instalase, in sfarsit, normalitatea. Relatiile actuale romano-ungare sunt un model de succes in Europa. Pentru a se ajunge aici, s-a parcurs un drum lung. La inceputul anilor '90, pur si simplu Budapesta dialoga cu Bucurestiul exclusiv prin intermediul capitalelor occidentale. Problemele bilaterale legate in primul rand de drepturile minoritatii maghiare erau comunicate Bucurestiului, via Washington sau Bruxelles. Amanarea acordarii clauzei natiunii celei mai favorizate, in urma lobbyului congresmanului american de origine ungara Tom Lantos, amanarea admiterii Romaniei in Consiliul Europei, lupta diplomatica din jurul Rezolutiei 1201, care ar fi permis, in pofida standardelor europene, autonomia teritoriala pe criterii etnice si drepturile colective pentru minoritati, toate sunt jaloane dureroase ale unei istorii recente. A urmat apoi, in septembre 1996, semnarea Tratatului bilateral dintre Romania si Ungaria, sub presiunea Statelor Unite si la interventia directa a ambasadorului SUA la Bucuresti, Al Moses. Pentru a putea fi invitata in NATO, in '97, Ungaria a renuntat, practic, la R 1201 si la o intreaga constructie politico-diplomatica ce ar fi putut conduce la enclavizarea Transilvaniei. Dar, mai mult decat orice, teoriile revizioniste ale unor maghiari din diaspora, reverberate in Romania de episcopul Laszlo Tokes, nu-si mai gaseau nici un ecou in Europa ingrozita de razboaiele iugoslave. Demersurile ultranationaliste ale fostului premier ungar, Viktor Orban, nu au fost nici ele primite bine de Europa. A fost inventata Legea statutului care acorda, in forma sa initiala, drepturi speciale maghiarilor aflati pe teritoriile altor state. Dincolo de aspecte culturale binevenite pentru etnicii maghiari, legea avea in ea un "cal troian": cei care ar fi capatat statutul de etnic maghiar, ar fi capatat si dreptul de libera circulatie prin spatiul Schengen. Cata vreme romanii nu aveau acest drept, "legea legitimatiei de ungur" ar fi provocat discriminarea pe criterii etnice a cetatenilor romani. Odata ce romanii au capatat dreptul de libera circulatie, si Legea statutului a cazut in desuetitudine. Legea a fost amendata in repetate randuri, urmand sa fie, de altfel, semnat un document comun in acest sens, chiar in timpul vizitei prevazute a premierului ungar la Bucuresti. Episodul Statuii de la Arad nu reprezinta o deteriorare reala a relatiilor diplomatice romano-ungare. Mai degraba este vorba de probleme acute de politica interna si de partid din Ungaria, dar si din UDMR, pentru solutionarea carora sunt miscate si statuile. Premierul Medgyessy trebuie sa raspunda si el cumva discursului ultranationalist la care se deda fara incetare liderul opozitiei, ex-premierul Viktor Orban. In UDMR aripa moderata, europeana, a lui Marko Bela si Gyorgy Frunda, incearca sa faca fata agresiunii verbale a episcopului Laszlo Tokes, care anunta periodic "genocidul la care sunt supusi in Romania etnicii maghiari". Presedintele Iliescu a propus acum o saptamana, la Budapesta, scoaterea "Celor 13 generali" dindaratul grilajului, unde sunt acum aruncati in Arad, si amplasarea lor intr-un Parc al reconcilierii, impreuna cu statuile lui Avram Iancu si ale altor eroi romani care au contribuit la aducerea Transilvaniei inapoi la patria-mama. Partea ungara insista insa ca statuia, ale carei lucrari de amplasare au inceput in acest an si au fost intrerupte, sa fie asezata in centrul Aradului, urmand ca apoi, in jurul ei, sa fie aduse si statuile romanilor. Ungaria este o tara membra NATO. Romania a fost invitata in Alianta anul trecut. NATO garanteaza Romaniei, ca si Ungariei si tuturor celor 26 de membri, securitatea si integritatea frontierelor. Situatia in secolul XXI este modificata fundamental fata de ultimul deceniu al secolului XX. Pur si simplu Ungaria nu poate sa mai ceara nimanui schimbari de frontiera si autonomii teritoriale. Si de altfel nici nu o mai face. In general vorbind, romanii si ungurii sunt mult mai preocupati acum de problemele economice decat de soarta unor statui deasupra carora zboara pasarelele... Acest razboi rece al statuilor, dincolo de a rezolva probleme de politica interna, risca sa prezinte atat Ungaria, cat si Romania, intr-o lumina nefavorabila in ochii occidentalilor, amintind de un conflict care, practic, din noiembrie anul trecut, de la Praga, si dupa vizita presedintelui Bush la Bucuresti, nu-si mai are obiectul.