Rauri de urina si movile de fecale - langa ograzile taranilor din Mogosoaia

* Casele "bastinasilor", zona-tampon intre movilele de rahat si palatele barosanilor * Specialistii de la Apele Romane stau linistiti: "baltile de urina devin periculoase doar dupa ce mor gainile" * Primarul spune ca locuitorii revoltati sunt "bantuiti de orgolii"

La cateva sute de metri de curtile oamenilor s-au adunat tone de dejectii. Comuna Mogosoaia nu are retea de canalizare, asa ca primaria aduna excrementele cu cisterna, contra cost. Cei cu bani au cisterne proprii. Care cisterne descarca rahatul pe camp, in loc sa-l verse in canalele colectoare de la Chitila sau Bucurestii Noi, este greu de aflat. Cert este ca in zona vin "doua-trei transporturi pe zi". Dejectiile sunt imprastiate langa un fost grajd al CAP-ului in care se adapostesc vreo 50 de amarati veniti din toate colturile tarii. Primarul comunei, celebrul Dan Claudiu Tanasescu, le-a promis ca le renoveaza grajdul si le baga curent electric. Cu asta i-a dat gata. Oamenii cu rahatul la nas au ajuns chiar sa viseze la o locuinta in noul cartier ce se construieste la cativa metri de grajd. Asa ca, despre cisternele care le-au otravit apa, vorbesc mai cu jumatate de gura. "Din cauza cacatului care, probabil, s-a infiltrat in panza freatica, apa de aici nu se mai poate bea." "Copiii nostri au dureri ingrozitoare de stomac, greturi si diaree", ofteaza locatarii grajdului. Cacanarii de pe cisterne le-au spus amarastenilor ca, daca nu le place, sa se mute. Dar afectati sunt si satenii din Mogosoaia. Casutele lor de tara formeaza o zona-tampon intre mlastina de cosmar si cartierul de palate. De cum da caldura, "mustele de cacat, grase ca bivolu'" survoleaza satul, iar duhoarea e innebunitoare. Nici un "bastinas" nu are curajul sa bea apa din fantani. Au ajuns sa o cumpere. In schimb, pentru bogatii Mogosoaiei, primarul a avut grija sa construiasca un put de mare adancime (260 de metri) din care se scoate apa nepoluata. Coincidenta, fantana a fost sapata chiar pe strada pe care locuieste primarul. Tanasescu spune ca Primaria si-a facut datoria: a pus vidanjarea pe lista conditiilor care trebuie indeplinite pentru a-ti putea construi o casa in comuna. Mai departe este treaba locatarilor cum isi strang fecalele. El spune ca mizeriile din apropierea comunei sunt aruncate de masinile de salubritate din Bucuresti. Pe "campul cu arome", un panou mare avertizeaza: "Interzisa depozitarea gunoiului si a dejectiilor pe domeniul public si privat. Amenda de la 1 la 5 milioane de lei". Judecand dupa raurile de urina care strabat zona si movilele de rahat, aplicarea sanctiunilor de pe panou ar fi putut aduce primariei miliarde de lei pe zi. Pe langa fecalele umane, de la o ferma din apropiere mai izvorasc si niste paraiase de urina de vaca. Vitele pasc fix in mijlocul latrinei. Administratorii fermei au construit un canal de colectare a urinei, dar, ghinion, panta a fost calculata gresit, iar urina, in loc sa se scurga in afara satului, balteste langa ferma. Cum s-a intamplat exact, n-am putut sa aflam - administratorii n-au fost de gasit. La plangerea locatarilor, primarul a raspuns senin ca ferma de vaci functioneaza in mod igienic, cu autorizatie sanitara si are sisteme de deversare in locuri departate de comuna. Tanasescu ii indeamna pe reclamanti sa creasca si ei animale care sa le aduca lapte si carne foarte proaspete, precum celor de la complexul de vaci. "Constat cu stupoare ca imi aduceti o multime de acuzatii, ca sunteti impotriva celor care au razbatut prin habitatul privat, ca sunteti bantuiti de orgolii", le transmite primarul, intr-o adresa oficiala. La fel de aberant este si raspunsul directorului Apelor Romane, filiala Bucuresti - Ilfov, Cristian Teodorescu. Dupa ce s-a amuzat de situatie, directorul ne-a explicat ca "urina este ingrasamant natural". Sfatul lui: atentie la gaini! Cand incep sa moara, este semn ca baltile de urina au inceput sa fie toxice. Posibilitatea ca panza freatica sa fie infestata cu urina si fecale nu i-a starnit nici o ingrijorare.