Profesorul Alexandru Barbu a strans singur un muzeu in 40 de ani

Multe piese numismatice sunt unicat

Monede romane, piese rare de patrimoniu national, cum ar fi buzdugane de otel sau arme de cavalerie din Razboiul de Independenta, Ceaslovul mare din 1800, toate acestea se gasesc intr-un muzeu de care stiu, din pacate, prea putini. El este adapostit intr-un balcon al Caminului Cultural din Maneciu, Prahova. Muzeul reprezinta munca de o viata a profesorului Alexandru Barbu, care a adunat piesa cu piesa de-a lungul a 40 de ani. Multe au fost cumparate din salariul sau. Unele dintre ele sunt unice si nici macar nu sunt cotate in vreun catalog de specialitate, cum ar fi, de pilda, medalia de argint emisa de tarul rus Alexandru I cu ocazia intrarii trupelor aliate in Paris si a primei abdicari a lui Napoleon I. Pe reversul medaliei scrie (in traducere), "Pentru luarea Parisului". Profesorul a facut mari sacrificii pentru numismatica, cea mai mare parte a salariului sau fiind investit in monede. De multe ori, chiar rudele sale au contribuit financiar la pasiunea sa, iar elevii de la Liceul Maneciu, cu care mergea in excursii prin localitatile dimprejur, l-au ajutat sa adune piese importante: pumnale din silex, secere din bronz sau o serie de fragmente ceramice pe care le "culegeau" de la radacinile copacilor de pe Cetatuia Homoraciu. Profesorul, ajuns la varsta de 72 de ani, povesteste cum, cu ani in urma, se afla cu sotia si cu fiica sa, Diana, pe o strada din Iasi. Fata a vazut o tiganca cu multi bani in par si si-a intrebat tatal daca nu cumva ar putea-o convinge pe tiganca sa ii dea un banut din parul sau. Era vorba de un creitar de argint din timpul Mariei Tereza. Din banii de salariu a achizitionat covoare vechi si chiar costume originale din zona, cu care se imbracau pe vremuri batranii satului. Profesorul se zbate pentru denumirea corecta a comunei. El spune ca "Maneciu" nu are nici un inteles. Numele a fost schimbat din greseala, in timpul comunismului, in anii '50 de niste functionari care nu cunosteau istoria localitatii. Alexandru Barbu sustine ca, de fapt, denumirea corecta este "Maneciu", cuvant sinonim cu "popas", deoarece pe aceste locuri subcarpatice aveau obiceiul sa poposeasca negustori munteni care insoteau carele cu marfuri. Afirmatia profesorului este sustinuta si de faptul ca, anul trecut, un locuitor din comuna a gasit in podul casei sale un chestionar monografic in care in urma cu 60 de ani, notarul Mihai Bacanu zicea ca "Maneci" provine de la latinescul "maneo" care inseamna "a ramane". Obiectele vor ramane pe maini bune, intrucat pasiunea pentru istorie a fost transmisa fiicei sale, Diana Barbu, acum in varsta de 43 de ani, doctorand in istoria moderna a romanilor. Dupa ce a predat mai multi ani la scolile din Capitala, Diana s-a intors alaturi de parinti.