Motivul pentru care nu avem turiști străini în România. Unde greșește Guvernul: „Practic, lucrăm în orb, doar estimăm și votăm”

România eșuează an de an să-și îndeplinească obiectivele privind atragerea turiștilor străini, unul dintre principalele motive fiind tradiția nefericită a Guvernului de a realiza discuțiile asupra bugetului abia prin primăvară, ratând astfel șansa de participare la târguri importante.

Lipsa predictibilității privind bugetul ne face anual să ratăm obiectivele privind turiștii străini Foto: magnific.com

Datele Institutului Național de Statistică pentru primele opt luni din 2026 arată o creștere modestă a sosirilor totale, de 0,7% față de perioada similară din 2025, până la aproximativ 9,76 milioane de persoane, în timp ce turiștii străini au reprezentat doar aproximativ 19% din total. În luna august 2026, ponderea străinilor a fost de 15,2%, într-o lună în care sosirile totale au crescut cu 9% față de august 2025, până la 2,269 milioane de persoane.

Această configurație nu este rezultatul unei singure conjuncturi. Ea se înscrie într-o traiectorie mai lungă, în care numărul turiștilor străini cazați în România a crescut de la un an la altul după pandemie, dar a rămas constant minoritar în raport cu turismul intern. 

Bilanțul consolidat pentru 2025, publicat de INS în februarie 2026, a confirmat o scădere generală a sosirilor cu 2,4%, până la 13,917 milioane de persoane, dintre care turiștii români au reprezentat 81,4%, iar cei străini 18,6%, adică aproximativ 2,5 milioane de persoane. 

Înnoptările au însumat 29,68 milioane, în scădere cu 1,7%, iar durata medie a șederii a fost de 2,1 zile atât pentru români, cât și pentru străini.

Rata turiștilor străini crește în România doar atunci când scade cea a turiștilor interni

Cifrele absolute indică un avans față de anii post-pandemie, dar proporția turiștilor străini a rămas aproape neschimbată. În 2024, din totalul de 14,26 milioane de sosiri, străinii au reprezentat 16,7%, iar în 2023, aproximativ 15,4%. Creșterea din 2025 până la 18,6% s-a produs pe fondul unei scăderi a cererii interne, nu al unei expansiuni semnificative a cererii externe. În 2026, primele opt luni arată o creștere de 10,8% a sosirilor străinilor și de 10,4% a înnoptărilor acestora, dar de la o bază redusă.

Turiștii străini care ajung în România provin, în ordine, din Germania, Italia și Israel. În 2025, primele trei țări emițătoare au totalizat aproximativ 654.000 de persoane, potrivit INS: Germania cu 246.500 de sosiri, Italia cu 225.000 și Israel cu 182.600. Este o concentrare care reflectă atât legăturile economice și comunitare existente, cât și eficiența limitată a eforturilor de promovare pe piețele îndepărtate. Stațiunile montane au atras doar 5% dintre turiștii străini, în timp ce Bucureștiul și orașele reședință de județ au rămas principalele puncte de atracție. 

O parte semnificativă a vizitatorilor străini vine în interes de afaceri: în primul trimestru din 2026, două treimi dintre cei 414.000 de turiști străini cazați au călătorit pentru afaceri, conferințe sau cursuri, iar vacanțele propriu-zise au reprezentat o fracțiune minoritară a motivelor de deplasare.

Planificarea târgurilor externe, un coșmar pentru turoperatori

În spatele acestor cifre se află și o problemă de calendar și de predictibilitate bugetară. Participarea României la marile târguri internaționale de turism, principala vitrină pentru atragerea de vizitatori străini, este decisă anual în cadrul consiliului consultativ al ministerului de resort, cu întârzieri care afectează capacitatea operatorilor de a se pregăti. Vicepreședinta Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, Corina Martin, a descris pentru Adevărul modul în care se iau aceste decizii.

„Astăzi am discutat cu Ministerul Economiei, iar miercuri urmează să avem o ședință cu noul ministru, în cadrul consiliului consultativ. Sperăm să se aprobe lista târgurilor externe la care România va participa în 2027, mai ales că discutăm despre ea de mai multe luni și am votat-o și revotat-o de mai multe ori. Noi, membrii consiliului consultativ al ministerului, reprezentăm conducerile organizațiilor mari cu dosar acreditat și avem drept de vot acolo; suntem cei cu care ministerul trebuie, potrivit legii, să se consulte atunci când ia anumite decizii.

Nu se consultă cu noi în toate cazurile, dar decizia privind participarea la târguri face parte dintre cele care se supun de obicei votului. De aceea, organizațiile mari și-au consultat deja membrii pe baza unei liste generale cu multe târguri, din care am tot redus, pentru că nu știm ce buget va avea ministerul anul viitor, când se va aproba bugetul ministerelor publice. Practic, lucrăm în orb, doar estimăm și votăm care sunt târgurile la care prezența este obligatorie și nu trebuie ratată, fără să știm dacă vom avea bani să mergem acolo”, a explicat Corina Martin, vicepreședintă a Federației patronatelor din industria ospitalității.

Această incertitudine nu este nouă. Ea se repetă an de an, în ciuda faptului că sectorul turistic reclamă constant o abordare multianuală. În 2026, bugetul alocat promovării turistice a României a fost dublat față de anul anterior, de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro, iar cu creditele de angajament suma depășește 20 de milioane de euro, potrivit declarațiilor fostului ministru al Economiei, Irineu Darău. 

Suma rămâne însă sub nivelul solicitat de organizațiile turoperatorilor, care au cerut în repetate rânduri un buget de promovare externă de minimum 10 milioane de euro anual, iar unele federații au mers până la 20 de milioane de euro. 

Chiar și așa, decizia privind târgurile la care România participă este structurată pe două niveluri de prioritate: o listă obligatorie, care include Berlin, Paris, Londra, Dubai, Shanghai și Frankfurt, și o listă secundară, unde participarea se decide ulterior, în funcție de bugetul disponibil, și care cuprinde Tallinn, Bruxelles, Budapesta și Baku. Pentru 2026, lista a fost aprobată abia la sfârșitul lunii ianuarie, cu mai puțin de două luni înainte de principalul eveniment de la Berlin.

Efectul concret: România  participǎ la principalele târguri, dar fără vizibilitatea necesară

Cea mai concretă consecință a acestei planificări întârziate o vedem în maniera în care România participă la târgul de la Berlin, cel mai mare eveniment de profil din Europa. Țările care își rezervă din timp spațiile obțin poziții centrale și vizibilitate maximă, în timp ce România ajunge, în mod recurent, să ocupe standurile rămase disponibile. 

„În fiecare an sperăm că vom reuși să atragem mai mulți turiști străini. De aceea, cerem anual Ministerului Economiei să solicite Guvernului un buget mai mare, astfel încât să putem participa nu doar rezonabil, ci consistent la târgurile care contează. Nu vrem o participare doar formală, ci una densă și concentrată pe lucrurile care ne pot aduce mai mulți turiști și mai multă vizibilitate.

Totuși, acest lucru se va decide, ca de obicei, când bugetul guvernului pentru anul viitor va fi stabilit pe ministere. Până atunci, votăm fără să știm exact ce buget vom avea pentru târgurile la care nu avem voie să lipsim și sperăm, în fiecare an, că vom avea bani pentru toate târgurile incluse pe listă și că îi vom primi la timp pentru a participa cum se cuvine. În acest moment, țările europene deja și-au rezervat sau își rezervă standuri pentru târgul de la Berlin, cel mai mare din Europa. Dacă nu ești acolo, practic nu exiști. De multe ori, România ajunge să ia ce stand mai rămâne, ceea ce ne lipsește de foarte multă vizibilitate”, a mai explicat Corina Martin.

În ciuda acestor deficiențe, România a fost prezentă la ediția din 2026 a ITB Berlin, între 3 și 5 martie, cu un stand organizat de Ministerul Economiei, care a reunit 30 de co-expozanți, agenții de turism, hotelieri, asociații profesionale, organizații de management al destinației și autorități locale. Prezența în sine nu este contestată. Problema semnalată de operatori este calitatea și amplasarea acestei prezențe, într-un context în care decizia privind târgurile viitoare este încă supusă unui proces repetat de vot, fără o fundamentare bugetară clară.

Poziționarea României în context european rămâne defavorabilă. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității a atras atenția, într-o propunere înaintată la începutul anului 2026, că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește atragerea turiștilor străini, o situație cauzată de bugetul redus alocat promovării și de desființarea birourilor de turism din străinătate. 

Date comparative publicate în iunie 2026 au plasat România pe penultimul loc în clasamentul european al evoluției turismului, cu un recul de 6,7%, în timp ce turismul european, în ansamblu, a crescut. Iar un raport Eurostat din septembrie 2026 a confirmat că România rămâne destinația cu cei mai puțini vizitatori străini din Uniunea Europeană, în ciuda faptului că românii sunt, totodată, printre cetățenii UE care își permit cel mai greu o vacanță.