Procesiune de Bunavestire la Manastirea Nicula

Din 1699, de cand icoana Maicii Domnului de la Manastirea Nicula a lacrimat, sute de mii de credinciosi vin in fiecare an sa se roage la icoana facatoare de minuni. Pentru cei care ajung prima oara la

Din 1699, de cand icoana Maicii Domnului de la Manastirea Nicula a lacrimat, sute de mii de credinciosi vin in fiecare an sa se roage la icoana facatoare de minuni. Pentru cei care ajung prima oara la Nicula, minune este si procesiunea din ziua de hram - Adormirea Maicii Domnului -, cand se aduna peste trei sute de mii de credinciosi. Acestia inconjoara biserica de trei ori, in genunchi, apoi se retrag pe dealurile din jurul manastirii in asteptarea slujbei. Multi tarani din Ardeal si Maramures inca strabat drumul de acasa pana la Nicula pe jos - doua-trei zile departare. Ieri, slujba de Bunavestire, oficiata de IPS Bartolomeu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, a adunat peste 2.000 de oameni. "La Nicula colo-n deal/ In frumosul nost' Ardeal/ In mijlocul codrului/ Sade Maica Domnului". Credinciosii au inceput sa soseasca la manastire inca de duminica seara. Grupuri de femei din Maramures in costum popular au umplut biserica la vecernie. Fiecare a adus daruri - bucate, vin, diferite lucruri. Pelerinii primesc la manastire masa si adapost gratuit. Chiliile sunt austere, varuite in alb, au cateva paturi, o masa, scaune, icoane, incalzirea se face inca cu lemne. Pe parcursul unei zile, slujbele ocupa mai mult de 8 ore. Duminica, Liturghia incepe la 8,30, iar predica se termina dupa ora 13. Mesele incep si se sfarsesc cu cate o rugaciune. Nici un ziar, radio sau televizor nu tulbura linistea calugarilor. Uneori, la masa de seara, dupa rugaciune, un calugar citeste celorlalti pasaje din Vietile Sfintilor sau alte carti bisericesti. "Am venit Maicuta sa te mai vedem/ Sa-ti spunem necazul pe care-l avem"... Luni, inca de la rasaritul soarelui, credinciosii au inceput sa inconjoare bisericuta mica de lemn, tarandu-se pe genunchi si coate. Oameni din toata tara au continuat sa soseasca pana in jurul orei 11. Dovedindu-se neincapatoare biserica mare, IPS Bartolomeu, impreuna cu parintele staret si soborul de preoti au hotarat sa oficieze slujba afara, pe pajiste. Credinciosii, mare parte asezati in genunchi, au parut timp de trei ore, cat a durat slujba, incremeniti. Putini dintre ei veneau pentru prima data. "Sunt din Campia Turzii, de pe langa Cluj. Vin de cate ori pot la Nicula cu nadejdea ca Dumnezeu ne ajuta. De copil, asa am apucat. Orice necaz am avea, Dumnezeu si Maica Domnului ne ajuta. Totdeauna venim cu un gand bun aici. Si daca nu ni se implineste dorinta, inseamna ca nu suntem vrednici sa ni se implineasca si mai venim", ne explica o femeie tanara. Maria Muresan, o batrana in straie populare, care tocmai a inconjurat de trei ori biserica in genunchi, ne sfatuieste: "Daca inconjuri de cateva ori biserica, toate cate le-ai facut, pacate, ti se iarta". Pana in 1948, cei vindecati aduceau la Nicula, drept multumire, inele - inimi, ochi, picioare, maini - toate lucrate in metale pretioase - bucati de aur si statuete. La 1948 toate darurile au disparut. Calugarii spun ca inca se mai petrec minuni la Nicula. "Nu este om care sa fi avut probleme de sanatate, nacaz, incercari in viata si sa nu fi gasit alinare la icoana. Cel mai de curand a venit la noi un om important de la Cluj, medicii ii mai dadusera doua saptamani de viata. "Parinte, mor", imi spune. "Ei, mori! Mori cand vrea Dumnezeu, nu cand vrai tu. Du-te si te roaga la icoana!". Traieste si acum", povesteste parintele Casian. Cat are timp, parintele incearca sa-i faca mai intelepti pe cei care trec pragul manastirii: "Ce cauta omul in lume? Pace si multumire sufleteasca. Da' astea nu se gasesc in cele materiale. Sunt si acelea bune, dar nu mai sunt bune cand ajung sa te domine. In toate trebuie sa existe un echilibru. Stiti ca in Sodoma si Gomora sa fi murit vreunul de foame? Era paine pe toate strazile. De rai au murit".