Procedura tacerii, impusa de lordul Robertson aliatilor din NATO

* Belgia anunta oficial ca se va opune solicitarilor americane * Alaturarea Parisului si Berlinului la pozitia Bruxelles-ului ar provoca o criza grava in Alianta

Astazi, la ora 9,00 GMT (11,00 ora Bucurestiului), expira termenul la care membrii NATO isi puteau exercita dreptul de veto, blocand un plan de masuri ce ar urma adoptat de Alianta Nord-Atlantica in cazul unui razboi in Irak. Timp de trei saptamani, cei 19 n-au reusit sa formuleze un raspuns asupra cererii americane de sustinere a campaniei antiirakiene. Franta, Germania si Belgia s-au opus adoptarii unui astfel de plan de actiune, apreciind ca este prematur sa discute despre eventualitatea unui razboi, in conditiile in care n-au fost epuizate toate caile diplomatice de solutionare a crizei irakiene. La reuniunea ambasadorilor din statele NATO de joia trecuta, secretarul general al Aliantei, George Robertson, a fost nevoit sa-si foloseasca prerogativul de invocare a asa-numitei "proceduri a tacerii", pentru a evita prelungirea impasului. S-a pornit de la premisa adoptarii automate a unui plan minimal de actiune - constand, in principal, in masuri pentru protejarea Turciei in cazul unui atac din partea Irakului. Membrii Aliantei au fost obligati, astfel, sa aprobe masurile sau sa-si exercite dreptul de veto, recunoscandu-si deschis opozitia fata de deciziile respective. Lordul Robertson miza pe reticenta partenerilor europeni ai Aliantei de a recurge la un astfel de procedeu extrem pentru a respinge o cerere venita din partea Statelor Unite. La sfarsitul saptamanii trecute, Germania parea sa cedeze in fata presiunilor americane. Ministrul german al apararii, Peter Struck, a anuntat, la o conferinta de presa organizata pe marginea conferintei pentru securitate de la MUnchen, ca tara sa va trimite in Turcia, in decurs de o saptamana, rachete Patriot. Franta a lasat sa se inteleaga ca se va opune cererii americane, iar Belgia a anuntat deja public ca-si va exercita dreptul de veto. Ministrul belgian al afacerilor externe, Louis Michel, a declarat, duminica, ca Bruxelles-ul, Parisul si Berlinul lucreaza la o scrisoare comuna in care isi vor motiva refuzul. Opozitia celor trei state ar putea declansa o grava criza in randul Aliantei Nord-Atlantice, profund divizate, deja, asupra razboiului din Irak. Cererea americana se referea, in principal, la apararea Turciei in cazul unui atac din partea Irakului, la protejarea bazelor americane aflate in Europa si la inlocuirea contingentului american din fortele de mentinere a pacii din Balcani.