Principiul autonomiei universitare

Universitatea din Bologna, care datează din 1088, era o comunitate a studenţilor, care-şi angajau singuri profesorii. Rectorul era ales de studenţi. În universităţile moderne, el poate fi numit

Universitatea din Bologna, care datează din 1088, era o comunitate a studenţilor, care-şi angajau singuri profesorii. Rectorul era ales de studenţi. În universităţile moderne, el poate fi numit de ministru ori de investitori, ales de senat sau de adunări ale personalului, în funcţie de ceea ce se doreşte. Se pot da răspunderi şi altor nivele, cu condiţia ca orice grup care pretinde la autoconducere să se încadreze într-un buget propriu. Studenţii trebuie implicaţi în asigurarea calităţii şi în organizarea activităţii, cu responsabilităţi, nu prin declaraţii. În lege trebuie specificată precis obligaţia de argumentare a opiniilor în organismele de conducere, de întemeiere a deciziilor pe fapte şi indicatori. Universităţile pot fi reorganizate pe consorţii teritoriale (cum sunt sistemele universitare ale statelor americane), prin autoritatea guvernului, ulterior urmând să fuzioneze după dorinţe şi posibilităţi. Consiliile de supraveghere îşi au locul la acest nivel, mai degrabă decât în instituţiile înseşi.