Primarul Negoiţă dă 22,3 milioane de euro pe coşuri de gunoi cu lemn nobi - revista presei interne

Primarul Negoiţă dă 22,3 milioane de euro pe coşuri de gunoi cu lemn nobi - revista presei interne

Presa internă de azi scrie despre investiţiile primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă, viaţa supravieţuitoorilor accidentului de la Scânteia, sau taxele plătite de studenţii străini. Printre alte subiecte, brandul de ţară sub anchetă şi sporurile câştigate în instanţă sărăcesc Ministerul Public.

Primarul Negoiţă bagă 22,3 milioane de euro în bănci, coşuri de gunoi cu lemn nobil, scrumiere şi ghivece de flori.  Primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă cumpără mobilier urban de lux. Cu 22,3 milioane de euro el vrea să achiziţioneze bănci şi coşuri de gunoi cu lemn de esenţă nobilă în componenţă. Pe lângă acestea, Primăria sectorului 3 va mai cumpăra scrumiere cu container, suporturi pentru parcarea bicicletelor şi ghivece de flori, anunţă Gândul. Potrivit anunţului publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice, lemnul de esenţă nobilă a fost ales ca „băncile şi coşurile de gunoi să fie rezistente la razele ultraviolete, gheaţă, zăpadă, soare dar şi la actele de vandalism”.

Supravieţuitorii de la Scânteia şi viaţa lor de apoi. Doi oameni au rămas în viaţă în urma tragicului accident de la Scânteia soldat cu 14 morţi. După mai bine de o săptămână (cât a stat la Terapie Intensivă şi i s-au efectuat operaţii la cap), a ieşit din spital Viorel Chelaru (37 de ani). Ilie Meşteru (34 de ani) a rămas internat, cu speranţa însănătoşirii totale. El e mult mai grav. Din punct de vedere neurologic e nerefăcut, aproape că nu vorbeşte, scoate doar cuvinte disperate, scrie Jurnalul Naţional."M-a protejat Dumnezeu, m-a ales pe mine dintre toţi", este de părere Viorel Chelaru, pri­mul care şi-a revenit dintre cei doi supravie­ţui­tori de la Scânteia.

Studenţii străini, taxe de până la 9.500 €. Tinerii proveniţi din ţări care nu sunt membre ale comunităţii europene şi care vor să studieze în România ar trebui să se pregătească să scoată din buzunar chiar şi până la 9.500 de euro pe an, în condiţiile în care taxele de studii vor creşte cu aproximativ 50%. Asta, mulţumită Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), care a trimis în guvern un proiect de ordonanţă „privind stabilirea cuantumului minim al taxelor de şcolarizare, în valută, a cetăţenilor din state terţe UE care studiază pe cont propriu în România”, anunţă Evenimentul ZIlei.

Brandul de ţară, sub anchetă. Ministerul Finanţelor, prin Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP), anchetează licitaţia organizată de  Ministerul Turismului pentru realizarea brandului de turism al României. În aprilie, aceeaşi direcţie din cadrul Finanţelor a realizat un raport dur care a dus la anularea primei licitaţii pentru brandul de ţară. Realizarea brandului de ţară are alocat cel mai generos buget, în va­loare de peste două milioane de euro, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene, scrie Jurnalul Naţional. Poate tocmai pentru a evita un nou scandal cu fonduri europene angajaţii Finanţelor au fost atenţi cu respectarea procedurilor şi nu au permis Elenei Udrea să facă licitaţia "pe repede înainte" fără să respecte întocmai prevederile legale. Brandul de ţară ar trebui să fie gata până la începutul anului viitor. Până atunci România este promovată prin sloganul "Land of Choice", rea­lizat de o echipă de angajaţi ai Ministerului Turismului.
 
Sporurile câştigate în instanţă sărăcesc Ministerul Public. În timp ce premierul Boc grăbeşte asumarea răspunderii Guvernului asupra legii salarizării unitare, una dintre profesiile aflate la vârful piramidei alimentate de la buget se cufundă, pe zi ce trece, într-un adevărat haos instituţional. Într-un interviu acordat României libere, procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, declară că datoriile Ministerului Public către propriii angajaţi se ridică la 140 milioane euro, adică mai mult de 90% din bugetul total, de 150 milioane euro.