Pregatirea absolventilor este din ce in ce mai slaba

Din toamna se infiinteaza doua noi facultati

Rezultatele din ce in ce mai slabe obtinute de absolventii facultatilor de medicina care au candidat la examenele de rezidentiat din ultimii doi ani ar trebui sa-i ingrijoreze in egala masura pe conducatorii acestor universitati si pe oficialii Ministerului Educatiei si Cercetarii. Dintr-un studiu recent efectuat de statisticieni reiese ca absolventii facultatilor de medicina cu note extrem de mari (peste 9,60) la examenul de licenta nu au reusit sa promoveze rezidentiatul decat in proportie de 28 la suta in anii 2001 si 2002. In 2001, promovabilitatea a depasit cu putin 35 la suta La rezidentiatul din 2001 s-au inscris la examen 6324 candidati provenind din 16 universitati de stat si particulare. Dintre acestia, au promovat doar 2264, adica 35,8 la suta. Cei mai multi promovati provin de la: UMF "Carol Davila" din Bucuresti - 46,56 la suta; Universitatea "Transilvania" din Brasov - 44,33 la suta si UMF "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca - 43,99 la suta. La polul opus se situeaza Universitatile "Athenaeum" si "Spiru Haret" din Bucuresti, unde nici unul dintre candidati nu a promovat examenul de rezidentiat. Rezultate foarte slabe au obtinut si cei proveniti de la Universitatile "Apollonia" din Iasi (3,13 la suta promovati); "Titu Maiorescu" din Bucuresti (9,20 la suta); "Vasile Goldis" din Arad (11,87 la suta) si UMF Oradea (17,90 la suta). Statisticienii sustin ca acolo unde mai putin de 10 la suta dintre candidati promoveaza un examen, faptul se datoreaza, in mare masura, intamplarii. In 2002 - rezultate si mai slabe Desi, fata de anul precedent, in anul 2002 au participat la examenul de rezidentiat mai mult cu 619 candidati, numarul promovatilor a scazut cu 103, astfel ca, din cei 6943 participanti, au reusit sa treaca doar 2161, ceea ce reprezinta 20,64 la suta din total. Rezultatele din an in an mai slabe reflecta calitatea slaba a pregatirii stiintifice a absolventilor, sustin specialistii, chiar si in cazul universitatilor "fruntase": la UMF Bucuresti, procentul a scazut la 39,38 la suta; la Universitatea "Transilvania" din Brasov - la 33,63 la suta si UMF "Iuliu Hatieganu" din Cluj-Napoca - la 42,06 la suta. In schimb, s-a remediat putin situatia de la Universitatea "Titu Maiorescu" - 11,93 la suta si Universitatea "Vasile Goldis" din Arad - 17,70 la suta. Nici un absolvent de la Universitatile Romano-Americana si Ecologica din Bucuresti nu a reusit, in 2002, sa promoveze examenul de rezidentiat. Promovabilitate zero s-a inregistrat si pentru candidatii Universitatilor "Nicolae Testemianu" si Libera Internationala din Chisinau. De la toamna, invatamantul superior medical se modifica substantial Rezultatele extrem de slabe de la rezidentiat, dar si alinierea invatamantului superior medical din Romania la cel din tarile Uniunii Europene au determinat universitatile de profil de la noi sa schimbe substantial curricula. Chiar din toamna acestui an, la facultatile de medicina se vor introduce noi discipline de studiu, cum ar fi: metodologia cercetarii stiintifice medicale, stiintele comportamentului, asistenta primara a starii de sanatate, toate ca materii obligatorii. Se vor extinde activitatile practice si se va generaliza practica anuala in unitati ale sistemului de sanatate profilactice, de asistenta primara si spitaliceasca. Absolventii de stomatologie vor termina facultatea dupa sase ani si vor efectua intre 1300 si 1500 ore de practica. Aceasta va incepe cel tarziu din anul II de studiu, iar studentii vor dobandi competente si deprinderi clinice si practice. Si la farmacie se vor opera schimbari: durata studiilor va fi de cel putin cinci ani, cu o practica in farmacia comunitara sau de spital de cel putin sase luni, stagiu complet. Se vor infiinta doua facultati care vor pregati moase si asistenti medicali generalisti. Moasele (care se numesc in prezent asistente de obstetrica-ginecologie) vor fi pregatite, incepand cu anul academic 2003-2004, prin programe de studiu de patru ani, finalizate cu examen de licenta. Jumatate din activitatea de formare va fi divizata intre teorie si practica. Pregatirea asistentilor medicali generalisti va dura trei ani, dupa care se va sustine un examen de absolvire. Daca doresc sa obtina diploma de licenta, studentii trebuie sa mai urmeze un an de pregatire. Toate universitatile care doresc sa-si infiinteze astfel de facultati trebuie sa-si depuna dosare la Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare, astfel incat sa poata primi autorizatia de functionare pana in toamna.