Potopul de dupa potop

Pe drumul dintre Buzau si Focsani, acolo unde viitura a lovit poate cel mai rau, oriunde iti intorci privirea vezi numai moarte.Te simti neputincios si, parca, vinovat. Vinovat ca nu ai cum sa

Pe drumul dintre Buzau si Focsani, acolo unde viitura a lovit poate cel mai rau, oriunde iti intorci privirea vezi numai moarte.Te simti neputincios si, parca, vinovat. Vinovat ca nu ai cum sa ajuti, ca nu gasesti cuvinte de imbarbatare si, intr-un fel, pentru ca tie inca nu ti-a luat Dumnezeu totul. Aici, parca si speranta s-a prapadit. La cateva zile dupa potop, apele au batut in retragere, dar au lasat in urma mal gros, urat mirositor. Culturile inca baltesc. In Vrancea se munceste pe branci. In munte a fost instalat un cort pentru depozitarea ajutoarelor, iar cativa oameni incarca saci cu alimente in masini. Toate urmeaza sa ajunga la Vama Focsani. De aici vor fi preluate de doua elicoptere, cinci camioane militare si opt masini civile pentru a fi duse sinistratilor din comunele Vanatori, Vadu Rosca, Vultureni si Maicanesti. In Prefectura, Comandamentul de criza pare coplesit dupa atatea zile si nopti cu urgente ce trebuie rezolvate pe loc.
Scolile, camine de sinistrati
In Focsani, pe oriunde mergi, dai de camine de sinistrati. Mai toate scolile au cateva incaperi pline cu amarati. Grupul Scolar de Constructii-Montaj a pus la dispozitie etajul 2 al caminului-internat. Deocamdata sunt ocupate doua camere. Intr-una stau cateva batrane. Baricadate pe interior, refuza orice dialog. Ceva mai primitori sunt vecinii din camera alaturata. Doua familii cu trei copii. Ioana Dramba si Sandel Gloreea sunt frati. Toti au fost adusi de la Vadu Rosca. "Au intrat jandarmii cu masinile peste noi si ne-au luat pe sus de ne-au adus aici. Am salvat doua paturi si geaca sotului, spune Ioana. Si-asa am o singura camera. Nu mai sper la ea. Aici e bine, ca am scapat. Dar primim numai conserve si hrana rece. Copiii cere ciorba de fasole si de buruieni, cum faceam acasa. De unde sa le dai? Sotul meu a zis ca pleaca la maica-sa. Da' eu unde sa ma duc cu copiii?" Intervine si fratele ei: "Alaltaieri am scos eu opt morti. Preotul zice ca sunt cel putin 40, dar au ramas sub ape, in casele darapanate. La Vulturu, sinistratii au fost cazati intr-o scoala cu 83 de clase, dar stau cate 20-30 intr-o clasa. Da' aici, in Focsani, la Liceul 2 s-au cazat si trei familii din Vadu Rosca ce au vile, masini mici si apartamente in oras. Ce-au facut apele din comuna noastra? Graul e tavalit prin namol. Papusoiul era matase. Si nu prea cred ca la toamna sa inceapa elevii scoala. Aici, unde suntem noi, vine mereu lumea. Ne mai aduce una-alta. Da' aduc haine purtate. Le mai da la astia mici cate 5-10 mii de lei. Ca ministrul Agriculturii, cand a venit aici, s-a oprit in poarta liceului - a venit cu un gip ce n-a vazut lumea pe aici - si a zis ca trimite un vagon de faina. Ce sa facem cu ea?", se vaita sinistratii.
Scandal la cantina saracilor
Sinistratii primesc de trei ori pe zi hrana calda de la Cantina saracilor. Imparteala se lasa mai mereu cu scandal. In primul rand, certurile sunt pe considerente etnice. Romanii au inceput sa se planga de copiii rromilor care intra peste ei in camere si le umbla prin lucruri. Rromii au copii mai multi si, cand vin ajutoarele, isi trimit copiii de mai multe ori la rand sau patruleaza prin curte si se reped sa apuce ei totul. Multi dintre cei ramasi fara casa sunt bolnavi si nu pot fi tratati la camin. Recent a fost adus un batran semiparalizat si cu frisoane. Se vedea clar ca are nevoie de internare. L-au trimis la spital si doctorul de garda a refuzat sa-l primeasca. Situatia s-a rezolvat abia dupa ce subprefectul a vorbit cu directorul spitalului. In centrele umanitare lipseste sapunul, hartia igienica, detergentii, dezinfectantii. Oamenii sunt multi, de conditii diferite, iar femeile de serviciu le numeri pe degete. De-asta si cei cazati aici se comporta ciudat. Pe scari, o batranica la vreo 80 de ani, incadrata de doi infirmieri de la Ambulanta, se zbate ca in ghearele mortii: "Vreau sa ma intorc acasa la mine! La mosul meu!" Degeaba i se spune ca nu mai are casa. Ca au luat-o apele. "Nu-i nimic. Ma intorc si mor o data cu ea!". Se tranteste pe jos. Urla! Infirmierii isi pierd rabdarea. Vor s-o ia pe sus. Batrana se impotriveste. Intr-un final, e calmata cu un sedativ. E singura solutie la indemana pentru cei aflati in stare de soc.