Planeta se sufoca sub greutatea gunoaielor

In medie, un american lasa zilnic in urma gunoaie echivalente cu greutatea propriului corp. Reciclarea deseurilor, o problema de maxima urgenta

Pe masura ce in tarile industrializate se resimte o criza acuta de locuri anume pentru depozitarea enormelor cantitati de gunoaie produse zilnic, necesitatea reciclarii unui volum mereu mai sporit de asemenea deseuri devine tot mai urgenta. Problema deseurilor incepe sa preocupe si tarile in curs de dezvoltare, in conditiile in care acestea au mai putine posibilitati de colectare si reciclare a lor. Franta, Marea Britanie, Italia si Irlanda se numara printre tarile europene care, pur si simplu, se "ineaca" in deseuri, cea mai mare parte din acestea fiind depozitate in gropile municipale de gunoaie. Pe de alta parte, in Germania, Olanda, Austria, Canada si anumite zone din Statele Unite, o buna parte din deseuri, in unele cazuri jumatate, sunt reciclate sau prelucrate sub forma de compost. De regula, pentru usurarea operatiunilor de reciclare, cetatenii sunt indemnati sau chiar obligati sa sorteze gunoiul pe categorii: deseuri organice si resturi alimentare, recipiente de sticla, recipiente metalice, hartie, ambalaje din plastic s.a.m.d. Deseurile comerciale si industriale sunt intr-o cantitate mult mai mare decat cele menajere, in schimb fiind mai ridicata proportia in care sunt reciclate. Marea Britanie, de exemplu, produce anual circa 77 milioane tone de deseuri comerciale si industriale, in comparatie cu 29 milioane tone de deseuri menajere, dar in timp ce in primul caz sunt reciclate 27,7 la suta din cantitatea respectiva, in cel de-al doilea caz procentajul este de numai 11 la suta. O singura persoana poate produce, ca urmare a activitatilor sale zilnice, o varietate imensa de deseuri, de la sacosele de plastic in care isi cara cumparaturile pana la ambalajele in care sunt invelite guma de mestecat ori sandvisurile achizitionate de la bufet, ziarul pe care l-a aruncat dupa ce l-a citit ori pesticidele si erbicidele folosite pentru a-si ingriji peticul de gazon din fata casei, aceasta pentru a nu mai aminti de resturile de la bucatarie si atatea, si atatea altele. Recordurile sunt detinute de SUA, unde societatea de consum este la ea acasa si unde s-a calculat ca, in medie, fiecare american lasa zilnic in urma sa o cantitate de deseuri echivalenta aproape cu propria greutate. Reciclarea este singura metoda pentru a face fata muntelui gigantic de deseuri. Excesul de ambalaje este o serioasa problema, la fel ca si faptul ca multe din produsele pe care le cumparam au o durabilitate redusa sau sunt fabricate din materiale sintetice greu de reciclat. Intre consum si deseuri exista o stransa legatura: cu cat consumi mai mult, cu atat produci mai multe reziduuri. De aceea, ecologistii recomanda sa se cumpere strictul necesar, sa fie preferate produsele care pot fi lesne reciclate si sa se ceara ca acestea sa fie ambalate cat mai simplu. Tot ei afirma ca, daca fiecare din locuitorii globului ar consuma la fel de mult cat consuma in medie o persoana din tarile industriale, atunci ar fi nevoie de cel putin inca doua planete pentru a depozita deseurile! Daca mai adaugam si sporirea continua a populatiei mondiale, reiese limpede ca reciclarea deseurilor devine o problema de prima urgenta. Afara doar de cazul in care nu dorim ca planeta sa fie pur si simplu inecata in muntii de gunoaie! Impozite pe... sacosele din plastic Una din metodele de a ingradi acest pericol este razboiul declarat atotprezentelor sacose si pungi din plastic. In Irlanda, de la inceputul lunii martie s-a introdus un original... impozit pe asemenea sacose: de fiecare saculet din plastic se va percepe cumparatorilor o taxa de noua pence (15 centi). Potrivit estimarilor, anual se distribuiau pana acum gratuit un miliard de sacose. De acum inainte, taxa perceputa la acelasi numar de sacose va echivala cu circa 150-160 milioane dolari, bani care vor intra la buget. Ministrul mediului inconjurator Noel Dempsey a declarat ca se spera ca in acest fel sa se reduca pofta nemasurata de sacose, cumparatorii fiind "stimulati" sa foloseasca de mai multe ori una si aceeasi sacosa, ceea ce economiseste bani si in acelasi timp reduce cantitatea de deseuri. Deseori, pe strazi se puteau vedea sacose de plastic luate de vant, ceea ce desfigura peisajul citadin, tot asa dupa cum sacosele lasate peste tot de turisti desfigurau peisajul rural. Se estimeaza ca prin introducerea noii taxe numarul sacoselor distribuite va scadea cu 40 la suta. Masura ar putea gasi imitatori si in alte tari, unde sacosele de plastic purtate de vant se agata de tufisuri si garduri, plutesc pe ape, infunda tevile de canalizare si, uneori, chiar sufoca animalele care le inghit din greseala o data cu hrana. In Africa de Sud, unde, ca si in alte tari, pot fi vazute peste tot, ele au primit chiar o denumire speciala: "floarea nationala". Pentru mediul inconjurator, asemenea flori sunt de-a dreptul otravite. "Razboiul" anti-sacose pornit de Irlanda poate fi socotit, de aceea, ca bine venit.