Pesticidele expirate îngrijorează Chişinăul

Solurile poluate din Republica Moldova au un impact nociv asupra sănătăţii oamenilor. Arcadie Capcelea, preşedintele Centrului Regional de Mediu de la Chişinău şi doctor în ecologie,

Solurile poluate din Republica Moldova au un impact nociv asupra sănătăţii oamenilor.

Arcadie Capcelea, preşedintele Centrului Regional de Mediu de la Chişinău şi doctor în ecologie, susţine că pesticidele prezente în solurile din Republica Moldova constituie un mare pericol pentru sănătate.

Specialistul afirmă că aceste substanţe cresc morbiditatea prin apariţia cancerului, prin fertilitate scăzută, slăbirea imunităţii şi prin reducerea capacităţilor intelectuale.

Adevărul: Care sunt cele mai afectate zone din Republica Moldova?

Arcadie Capcelea: Republica Moldova nu a produs şi nu produce pesticide. Toate mijloacele chimice de protecţie a plantelor utilizate au fost şi sunt în continuare importate. Niciunul din aceşti compuşi chimici nu este inclus în prezent în Registrul substanţelor permise spre utilizare în agricultură, gospodăria silvică şi în sectorul casnic.

Se estimează că toată cantitatea de pesticide utilizată în Moldova pe parcursul anilor 1950-1990 se ridica la 560.000 tone, inclusiv 22.000 tone de compuşi organocloruraţi persistenţi. Utilizarea pesticidelor a fost maximă în anii 1975-1985, reducându-se drastic în ultimii 10-12 ani. De asemenea, cota pesticidelor organoclorurate aplicate s-a diminuat, în favoarea altor grupe de pesticide.

- De ce. totuşi, credeţi că s-a ajuns aici?

- Lipsa unui control strict asupra importului, transportării, stocării şi utilizării pesticidelor a condus la acumularea unei cantităţi mari de pesticide expirate sau interzise, care s-au constituit, în timp, într-un pericol major pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei. Pentru a soluţiona problema creşterii continue a stocurilor pesticidelor inutilizabile şi interzise, în 1978 a fost construit, în apropierea comunei Cismichioi, un poligon pentru îngroparea lor.

Pe parcursul a zece ani (1978-1988), în acest loc au fost îngropate 3.940 tone de pesticide, inclusiv 654,1 tone DDT. La începutul anilor '90, în gospodăriile agricole colective existau peste o mie de depozite pentru păstrarea pesticidelor. Între 1991 şi 2003, circa 60% din ele au fost distruse sau dezasamblate şi doar 20% din cele rămase sunt în stare satisfăcătoare.

Ca urmare, condiţiile de păstrare a pesticidelor nu sunt îndeplinite: cantităţi importante de pesticide inutilizabile şi interzise au fost stocate sub cerul liber, în ambalaj deteriorat, ceea ce a sporit riscul unui impact nedorit asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, mai ales că unele depozite sunt situate în apropierea zonelor locuite. Păstrarea pesticidelor în condiţii inadecvate a condus la contaminarea zonelor adiacente.

Investigaţia făcută de Inspectoratul Ecologic de Stat în 2002 în bazinul râului Nistru a demonstrat gradul înalt de contaminare a solului cu pesticide organoclorurate, inclusiv DDT şi HCH, în apropierea majoritaţii depozitelor controlate. Concentraţiile pesticidelor organoclorurate în sol depăşeau cu regularitate şi în mod semnificativ valorile CMA, chiar şi la 200 m de depozite. În unele cazuri, a fost depistată contaminarea apei unor lacuri de acumulare din apropiere.

- Majoritatea depozitelor sunt deja ştiute sau este posibil ca ele să fie mult mai multe?

- O sursă serioasă de poluare a mediului şi cu impact asupra sănătăţii o constituie momentan depozitările subterane ilicite de pesticide, în cantităţi mici, necunoscute de majoritatea populaţiei, şi rezervele de chimicale învechite, păstrate inconştient de populaţie în gospodăriile particulare. În toamna anului 2007, pe teritoriul Moldovei, în 12 unităţi administrativ-teritoriale, au fost depistare încă 36 de depozitări subterane de pesticide, cantitatea totală a deşeurilor estimându-se la circa 260 de tone.

În scopul lichidării acestor focare de poluare, prin decizia guvernului, unităţile Ministerului Apărării vor realiza în 2008 lucrări de dezgropare, ambalare şi depozitare centralizată a acestor deşeuri. Pentru aceasta, din Fondul Ecologic Naţional au fost alocaţi 800 mii de lei. Pe lângă stocurile de pesticide existente încă, o altă categorie de surse de poluare cu pesticide, care prezintă pericol sporit pentru mediu şi sănătatea populaţiei, o constituie cele peste o mie de locaţii contaminate

- actualele depozite şi fostele depozite şi staţii de preparare a soluţiilor, acum demolate sau semidemolate, cu terenurile adiacente. Sunt necesare măsuri urgente de inventariere a lor, determinare a caracterului şi gradului de contaminare, asigurare a controlului şi monitorizării lor permanente, iar în perioada următoare - realizarea lucrărilor de remediere a acestor terenuri, suprafaţa totală a cărora se estimează la peste 1.000 de hectare. Lucrări în acest sens vor fi iniţiate în cadrul proiectului "Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi".

>> Cantităţi importante de pesticide inutilizabile şi interzise au fost stocate sub cerul liber, în ambalaj deteriorat, ceea ce a sporit riscul unui impact nedorit asupra mediului şi sănătăţii populaţiei
Arcadie Capcelea

Impactul negativ al pesticidelor

Poluanţii Organici Persistenţi (POP) sunt substanţe chimice care: au calităţi toxice, sunt extrem de periculoase, au un grad înalt de rezistenţă la degradare şi de acumulare în organismele vii şi mediul înconjurător, pot fi uşor transportate în atmosferă la distanţe mari şi se depun departe de locul de emisie; pot dăuna sănătăţii umane şi mediului înconjurător, fie aproape sau departe de sursele lor. Acţiunea POP asupra organismului uman duce la creşterea morbidităţii prin cancer, dezvoltare anormală, fertilitate scăzută, slăbirea imunităţii, reducerea capacităţilor intelectuale.

Deosebit de grave sunt consecinţele acţiunii acestor substanţe asupra embrionului, fătului şi copiilor mici. În rezultatul măsurilor întreprinse de către autorităţile Republicii Moldova, impactul stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise a scăzut considerabil, prin concentrarea acestora din cele circa 350 de depozite semidemolate în 34 depozite reutilate şi asigurate cu pază. Pericolul însă mai persistă.

Din cauza depozitării şi păstrării cu nerespectarea normelor de securitate, în unele depozite centrale s-au produs incendii, populaţia a sustras ambalajul - butoaie şi saci din plastic, deja contaminate.