Peste 50% din părinţi şi-ar îndruma copiii spre Facultatea de Medicină sau cea de Farmacie

În ciuda faptului că respectul pentru profesia medicală a scăzut simţitor în ultima perioadă, peste 50% din părinţii din România şi-ar îndruma copiii către o facultate de medicină sau una de farmacie. Aceasta este concluzia unui studiu recent, care relevă percepţia publicului general referitoare la profesia de medic şi cea de farmacist, precum şi perspectiva tinerilor care studiază aceste domenii.

Potrivit cercetării, publicul general consideră că medicii şi farmaciştii sunt deopotrivă avantajaţi din punctul de vedere al poziţionării sociale şi al posibilităţii de a avea realizări profesionale în ţară. Astfel, 38% dintre adulţii din România sunt de părere că profesia de medic este cea mai respectată în ţara noastră, pe locurile imediat următoare fiind menţionate cele de cadru didactic, preot şi politician.

În ceea ce priveşte respectul faţă de profesiile pe care le vor practica, studenţii la Facultăţile de Medicină şi de Farmacie consideră că acestea sunt mai degrabă apreciate de către colegii practicieni şi de către populaţia în vârstă, în vreme ce tinerii colegi de generaţie ar aprecia mai puţin cele două profesii.

Medicii nu alocă suficient timp pacienţilor

Totuşi, persoanele care au răspuns la întrebări consideră că medicii nu alocă suficient timp comunicării cu pacienţii. Prin urmare, peste 35% din populaţie e de părere că doctorii nu sunt disponibili pentru a răspunde solicitărilor făcute de pacienţi.

„Profesia de medic este una dintre cele mai frumoase, dacă desigur o alegi pentru că ţi-o doreşti! A fi medic este un angajament profesional şi personal în egală măsură, dar în primul rând este un element vocaţional. Lucrurile făcute cu pasiune ies întotdeauna foarte bine, tocmai de aceea avem nevoie de tineri care să înţeleagă că în medicină şi, în mod deosebit, în medicina de familie, sunt foarte importante empatia şi comunicarea cu omul din faţa lor, aplecarea către nevoile acestuia aşa cum reiese şi din studiu”, a explicat Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societatăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Doi din zece studenţi ar prefera să profeseze afară

Spre surprinderea celor din sistem, doar doi din zece studenţi ar opta să profeseze într-o altă ţară după finalizarea facultăţii şi a programului de rezidenţiat.

Spre exemplu, 76% dintre studenţii la Farmacie au declarat că planurile post-universitare le vor fi influenţate de posibilitatea de a avea un venit consistent, pe locul imediat următor fiind menţionată posibilitatea de a avansa în carieră.

„Halatul alb implică responsabilitate, chemarea de a face bine pacienţilor şi în primul rând studiu temeinic. A îmbrăţişa profesia de farmacist este un angajament care depăşeşte limitările oricărei alte meserii, întrucât pe lângă atribuţiile specifice acesteia, ca de exemplu eliberarea medicamentelor sau prepararea reţetelor, intervine interacţiunea cu pacienţii care apelează cu încredere la sfaturile tale”, a explicat profesorul Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiul Farmaciştilor din România (CFR).  

Studiul, realizat în cadrul proiectului „Promisiuni pentru Viitor”, a fost realizat la nivel urban, naţional, pe un număr de 800 de respondenţi pentru publicul adult, cu o marjă de eroare de 3,5%. Volumul eşantionului de respondenţi în cazul studenţilor la Medicină şi Farmacie a fost de 400 de persoane, marja de eroare fiind de 4,2%.

Pe aceeaşi temă:

Rector UMF: Studenţii maghiari sunt de acord cu stagiile clinice în limba română

Rectorul UMF Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, spune că nu studenţii care „îşi cunosc cel mai bine interesul” solicită efectuarea stagiilor clinice în maghiară, deoarece ştiu că le cresc şansele de angajare în cazul în care cunosc medicina în ambele limbi, ci unele cadre didactice.

Peste 160 de studenţi, instruiţi în terapie intensivă şi anestezie la clinci din Bucureşti şi Paris

Peste 160 de studenţi ai UMF "Carol Davila" din Capitală au fost instruiţi în terapie intensivă şi anestezie la unităţi sanitare bucureştene şi la Spitalul Bichat-Claude Bernard Paris, perioada de practică în ATI reprezentând, pentru majoritatea lor, momentul decisiv în alegerea specializării.