Peste 1.000 de infractori ingramaditi in paturile din aresturile Politiei Capitalei

* O treime dintre cei arestati sunt consumatori de droguri * In fiecare zi, 20 de noi suspecti intra in arest

Aresturile supraaglomerate ale Politiei Capitalei au fost grav afectate de canicula din ultimele zile. Cei peste o mie de infractori arestati fac fata tot mai greu caldurii si aerului inchis din celule, ajungand sa fie multumiti cand sunt scosi pentru audieri sau in salile de judecata. Potrivit generalului Mihai Gheorghe, seful Politiei Capitalei, zilnic, in arest intra in medie 20 de suspecti. Cei mai multi sunt hoti, talhari, escroci sau violatori. Cele 18 aresturi aflate in supravegherea DGPMB, cu o capacitate mai mica de 700 locuri, se dovedesc a fi neincapatoare, infractorii fiind siliti sa doarma si cate doi in pat. Din cauza lipsei de spatiu, cei prinsi de lucratorii Brigazii de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Bucuresti, traficanti de droguri, toxicomani, falsificatori de bani sau traficanti de carne vie, sunt tinuti in aceleasi aresturi ale Politiei Capitalei. Tot aici sunt aduse si femeile arestate in urma actiunilor desfasurate de politistii ilfoveni. Asa se face ca, spre exemplu, in arestul central al Politiei Capitalei, cu o capacitate de 84 locuri pentru barbati si 48 locuri pentru femei, se afla peste 220 de persoane, dintre care aproape 100 femei. Cheltuielile pentru intretinerea aresturilor revin in sarcina DGPMB, al carei buget, si asa sarac, trebuie sa faca fata unor plati lunare de 600 milioane lei pentru hrana si 100 milioane lei pentru medicamente. O situatie speciala este cea a toxicomanilor. O treime dintre arestati sunt consumatori de droguri, care sunt supusi unor tratamente medicale sub supravegherea personalului Spitalului "Obregia". De un regim special beneficiaza si cei aproape 40 de minori, arestati pentru diverse furturi si talharii. Seful arestului din DGPMB, cpt. Constantin Stefan, ne-a declarat ca exista in derulare proiecte pentru dotarea celulelor cu dus si grup sanitar. Problema spatiului nu pare insa a avea o rezolvare. Cel mai vechi spatiu de arest dateaza din perioada interbelica, iar celelalte aresturi nu sunt nici ele cu mult mai noi. Sistemele de aerisire, proiectate in anii '70, nu fac fata noilor conditii de clima. De altfel, o parte din aresturi sunt de fapt magazii sau depozite reamenajate. Asemenea studentilor cazati la camine, unii detinuti au inceput sa-si amenajeze celulele, zugravind sau vopsind peretii. Daca bugetul MI se dovedeste a fi neindestulator pentru reamenajarea si suplimentarea spatiilor de arest (sa nu uitam ca exista inca sectii in care nici birourile politistilor nu arata mai bine), este greu de inteles de ce numeroasele fundatii si organizatii umanitare, care lupta pentru apararea drepturilor omului, nu se implica in sprijinirea unor astfel de proiecte. In lipsa unei solutii, politistii bucuresteni vor fi, poate, pusi in situatia de a face din timp "rezervari" pentru infractorii prinsi.