Pericolul alimentelor vândute pe plajă în sezonul estival: la ce riscuri se supun turiştii. Recomandările nutriţioniştilor

FOTO Shutterstock

Sezonul estival nu a venit doar cu distracţie şi relaxare, ci şi cu vânzătorii ambulanţi, care au luat cu asalt plajele. Par un element nelipsit pe litoralul românesc.

Parcă nici nu te simţi în vacanţă la mare dacă nu auzi un „Ia porumbul, neamule!“ sau tot felul de rime în tentativa de a-i atrage pe turiştii ce lenevesc la plajă – „Pentru fete părăsite, 15 boabe gratuite!“, „Pentru blonde şi roşcate, am adus porumb în rate“ sau „Arde, arde, frige tare, porumbelul de la mare“. Dar ce cumpără, de fapt, turiştii?  

Vânzătorii ambulanţi nu poartă mănuşi şi transportă mâncarea în condiţii neigienice – unii îşi poartă marfa în caserole de plastic, în care razele soarelui bat cât e ziua de lungă, umblând cu ele pe plajă în timpul unor temperaturi caniculare. Alţii nici măcar nu încearcă să mimeze siguranţa alimentară şi umblă cu covrigii agăţaţi de sfoară prin soarele dogoritor şi briza de pe litoral care le adaugă un minunat topping de nisip. Gogoşi cu diverse umpluturi, covrigi, porumb fiert sau copt... Mirosurile sunt îmbietoare, pofta este mare, alternativele – la distanţă. Cine are chef să se ridice de pe şezlong, în toiul căldurii, şi să facă o cursă prin soarele torid până la primul magazin? Iar mai ales atunci când copiii poftesc, ce poţi face? Astfel, mulţi dintre turişti preferă să cumpere produse de la vânzătorii ambulanţi, mulţi dintre ei neştiind ce cumpără, de fapt. Ştim vorba „ce nu ştii nu te-afectează“, dar în cazul alimentelor, lucrurile nu stau deloc aşa.  

Zahărul, pericol pentru copii 

Ce conţin, de fapt, aceste alimente din punct de vedere al valorilor nutriţionale? Nutriţionistul Cori Grămescu explică pentru „Weekend Adevărul“ faptul că aceste alimente conţin cantităţi mari de glucide simple, grăsime de proastă calitate şi uneori sare în exces, astfel încât recomandarea specialistului este ca turiştii să le evite pe cât se poate. De asemenea, specialistul atrage atenţia şi asupra condiţiilor de producere sau depozitare a alimentelor vândute pe plajă. „Nu este doar o problemă de igienă alimentară, este şi o chestiune de sănătate metabolică, în general. Copiii, în mod special, ar trebui feriţi cât mai mult de astfel de produse, mai ales la vârste fragede. Ei nu au nevoie de zahăr, nu le face bine şi nu ar trebui să consume zahăr adăugat în mod constant“.  

Totodată, specialistul a punctat faptul că ingredientele folosite sunt foarte procesate şi au o calitate nutriţională proastă, fapt care poate cauza inflamaţie în organism, dereglarea digestiei şi pot creşte riscul de apariţie a bolilor cardiometabolice. „De obicei, au multe calorii, contribuind la creşterea în greutate care însoţeşte de obicei perioadele de concediu“, a mai adăugat aceasta.  

Pofta e cucoană mare  

Dacă totuşi pofta este mare, iar turiştii vor să consume produsele etalate de vânzătorii ambulanţi, medicul infecţionist Gabriel Nistor, de la Institutul „Matei Balş“ din Bucureşti, le recomandă să fie atenţi la culoarea alimentelor şi dacă prezintă semne de alterare. De asemenea, să încerce să obţină cât mai multe informaţii despre ele de la cei care le comercializează – când au fost procurate, cât timp au stat cu ele în soare şi în căldură. „Cel mai bun sfat ar fi să nu mănânce alimente care au stat foarte mult în căldură şi care au o provenienţă necunoscută“, a subliniat medicul.  

Turiştii care consumă produse de la vânzătorii ambulanţi pot suferi de sindroame diareice, gastroenterocolite, inapetenţă, senzaţie de vărsături, stări paragripale cu stare generală proastă sau chiar febră şi cefalee - Gabriel Nistor, medic infecţionist 

Având în vedere faptul că mirosul unei gogoşi calde cu umplutură de ciocolată este de multe ori irezistibil, pentru a diminua impactul negativ pe care îl are asupra organismului şi siluetei, Cori Grămescu recomandă echilibrarea acestui tip de alimente cu fructe şi legume: „Dacă poftim la dulciuri, e important să le mâncăm în prima parte a zilei şi să le asociem cu fructe proaspete, astfel încât să acoperim foamea cu ingrediente sănătoase (fructe) şi să ne satisfacem pofta cu dulciurile preferate“. Însă, nutriţionistul atrage atenţia asupra faptului că este indicat să consumăm totuşi alimente care au o etichetă „cât mai curată“ şi care sunt produse în unităţi care funcţionează legal. De asemenea, aceasta le oferă turiştilor şi un truc pe care să îl folosească atunci când consumă produse bogate în calorii, în special în cazul celor care provin din glucide simple asociate cu grăsimi: consumul lor alături de surse de proteină. „În felul acesta, evităm să mâncăm toată cantitatea din alimentele prea bogate în calorii şi să ţinem sub control senzaţia de foame şi pofta de dulce ce apare la două-patru ore după ce consumăm astfel de produse“, a explicat nutriţionistul.  

Un alt aspect important în ceea ce priveşte consumarea alimentelor vândute pe plajă este cantitatea, mai ales atunci când stilul de viaţă pe care îl avem este unul sedentar şi trebuie să fim mult mai atenţi la alegerile alimentare pe care le facem pentru a evita deteriorarea în timp a sănătăţii şi luarea în greutate. „La deserturi, recomandarea mea este să avem una-două zile în care împărţim un desert cu cineva, deci porţiile să nu depăşească 50-60 de grame per desert consumat. De asemenea, în cazul produselor de tip pizza, paste cu sos gras, e bine să împărţim câte o porţie cu cineva din familie sau din cercul de prieteni“, a explicat nutriţionistul Cori Grămescu. În ceea ce priveşte patiseria de stradă, chipsurile sau snacksurile pe bază de făină albă, aceasta recomandă evitarea lor în totalitate.  

De la toxiinfecţie alimentară la sindromul de deshidratare  

Având în vedere temperaturile foarte ridicate şi modul în care sunt depozitate aceste alimente, există mari riscuri să fie contaminate sau chiar stricate. Medicul infecţionist Gabriel Nistor a explicat ce afecţiuni pot dezvolta cei care le consumă. „Pot suferi de gastroenterocolite, inapetenţă, senzaţie de vărsături, stări paragripale cu stare generală proastă sau chiar febră şi cefalee“. Însă, una dintre manifestările cel mai des întâlnite este sindromul diareic, care este declanşat de toxiinfecţia alimentară. La rândul lui, acest sindrom poate duce la o deshidratare puternică, care, dacă persistă, poate declanşa simptome mult mai grave, iar recomandarea medicului este realizarea unor investigaţii medicale într-o unitate spitalicească pentru a putea fi tratat în mod corespunzător.  

Chiar dacă o persoană nu manifestă astfel de simptome, organismul tot este supus unui stres după consumul alimentelor comercializate de vânzătorii ambulanţi. Gogoaşa cu ciocolată sau covrigul cald vin cu un preţ care nu se simte doar în lei. Nutriţionistul Cori Grămescu atrage atenţia asupra faptului că „organismul uman nu funcţionează chiar matematic“. Astfel că „o zi de mâncat prost nu este anulată de o zi de mâncat bine“. În ceea ce priveşte efectele nocive, în special inflamaţia şi creşterea pe moment a rezistenţei la insulină de la nivelul adipocitelor (n.r. – ţesut adipos), acestea pot dura până la şapte zile. „Deci soluţia este să fim cumpătaţi şi temperaţi cu alegerile noastre alimentare, să nu facem exces în perioadele de concediu, ci să alegem constant produse de bună calitate, savuroase şi care ne inspiră să ne bucurăm de experienţe culinare interesante“, a punctat specialistul.   

Alternative sănătoase 

Având în vedere faptul că la mare ne deshidratăm, iar expunerea la temperaturi ridicate afectează negativ capacitatea de digerare eficientă a alimentelor grele, Cori Grămescu le face câteva recomandări sănătoase turiştilor de pe litoral. „La plajă trebuie să optăm pentru alimente cu un conţinut ridicat de apă. Fructele sunt o opţiune foarte bună – caisele, piersicile, fructele de pădure, pepenele şi ananasul. De asemenea, şi iaurturile de băut, fără arome sau zahăr adăugat, sunt potrivite pentru o zi toridă“. Specialistul mai recomandă şi salatele, însă doar dacă nu conţin sosuri grase sau brânzeturi – „salatele cu ton, piept de curcan sau de pui, tofu ori edamame şi multe tipuri de legume asortate, cu dressing lejer de lămâie, oţet balsamic sau muştar“.