Pentru prima oara in istorie, un dispozitiv creat de mana omului va lovi o cometa

Ca importanta, experimentul echivaleaza cu lansarea primului Sputnik sau debarcarea omului pe Luna

Lansata la 12 ianuarie, de la Centrul Spatial Cape Canaveral, sonda Deep Impact urmeaza sa ajunga peste cinci luni, dupa ce va fi strabatut 431 milioane de kilometri, in dreptul cometei botezate de astronomi Tempel 1, cand va trimite in directia ei un proiectil in greutate de 372 kilograme, cu scopul anume de a-i perfora interiorul pentru a stabili din ce este alcatuit. Proiectilul urmeaza sa se ciocneasca de suprafata cometei la 24 de ore dupa ejectare, in ziua de 4 iulie, viteza sa de deplasare fiind de 37.000 kilometri pe ora. Energia degajata in momentul impactului va fi echivalenta cu cinci tone de trinitrotoluen, explozivul clasic cel mai puternic cunoscut, ceea ce va provoca un crater de marimea unui stadion de fotbal sau a Coloseumului de la Roma.
Impactul va crea un crater cat un stadion de fotbal
Unii oameni de stiinta cred ca "impactorul", cum este denumit proiectilul, alcatuit in cea mai mare parte din cupru, va fi pur si simplu "inghitit" de cometa, altii ca nucleul acesteia (cu o diagonala de circa cinci kilometri) va fi pulverizat in mii de mici fragmente. Sonda va capta imagini ale impactului de la o distanta de 500 de kilometri, cu ajutorul unui telescop si al unei camere de luat vederi ultraperformante. Impactorul este prevazut si el cu o asemenea camera pentru a surprinde imagini pe masura ce se apropie de cometa, inainte de a fi distrusa in clipa cand va atinge suprafata acesteia.
Cometele, ramasite ale sistemului solar
Impactorul este alcatuit din cupru deoarece se crede ca acest metal nu intra in compozitia cometei. Expertii spera ca, prin crearea unui crater, posibilitate considerata aproape sigura, vor putea arunca o privire asupra a ceea ce se afla sub invelisul cometei. Orice cometa consta dintr-un nucleu solid si o lunga "coada" gazoasa, in compozitia nucleului intrand, in general, un amestec de roca si gheata, plus substante volatile, ca amoniac in stare solida, monoxid si bioxid de carbon si materiale organice. Sunt ramasite, daca se poate spune asa, de la formarea sistemului solar, cu 4,6 miliarde de ani in urma, si misiunea Deep Impact va ajuta oamenii de stiinta sa isi poata da seama mai bine cum a luat nastere acest sistem si, bineinteles, sa obtina cunostinte mai precise asupra structurii interne a conglomeratelor de roca si gheata care sunt cometele.
Inceputul astronomiei experimentale
Insemnatatea deosebita a studierii compozitiei cometelor decurge si din faptul ca se presupune ca ele sunt cele care au furnizat pentru prima oara "caramizile" din care este alcatuita viata de pe planeta noastra - apa si moleculele de carbon. Din vremuri imemoriale, oamenii si-au indreptat privirile spre bolta cereasca, intrebandu-se ce taine ascunde. Treptat, cunostintele noastre au progresat, de la credinta ca Pamantul este centrul Universului si pana la revolutia heliocentrica a lui Copernic. In vremurile moderne, astrofizicienii au recurs la telescoape uriase si sateliti pentru a arunca o privire mai indeaproape asupra sistemului nostru solar, dar aceste eforturi s-au limitat la observatii si anunturi teoretice. Adevaratele experimente implica perturbarea unui sistem pentru a vedea cum reactioneaza. Or, Deep Impact reprezinta tocmai inceputul astronomiei si explorarii spatiale experimentale.
Arma de aparare impotriva unui cataclism cosmic
Pana acum, tot ceea ce s-a realizat in acest domeniu a constat din aterizarea pe Luna a unor module pentru a calibra seismometrele lasate acolo de astronautii americani si forarea cu ajutorul unor sisteme-robot a unor portiuni de roca de pe planeta Marte. Nici in primul caz, insa, nici in celalalt nu se poate vorbi de alterarea unui corp ceresc. Daca misiunea Deep Impact va fi incununata cu succes, va fi o performanta echivalenta cu realizarea, in 1903, a primului aparat de zbor al fratilor Wright, cu lansarea primului Sputnik, in 1957, si cu debarcarea omului pe Luna in 1969. Dincolo de insemnatatea sa stiintifica, misiunea Deep Impact poate avea, in perspectiva, si o valoare practica greu de evaluat. Se stie ca in trecut impactul unor asteroizi ori comete cu planeta noastra a avut grave consecinte, provocand extinctia unor specii intregi. Disparitia dinozaurilor este exemplul cel mai cunoscut si pentru viitor va trebui sa invatam sa ne aparam fata de asemenea eventualitati. Peste cinci luni nu numai ca vom putea arunca o privire direct asupra modului cum este constituita o cometa, dar traiectoria acesteia in jurul Soarelui va fi usor modificata. Un prim pas in directia crearii unei arme de aparare pe care, cine stie, intr-o buna zi, omenirea va fi nevoita sa o foloseasca.