Pelerinaj în tihnă la mormântul Patriarhului

Credincioşii care n-au reuşit să atingă veşmintele Preafericitului au aprins ieri o lumânare Catedrala Patriarhală a devenit, ieri, loc de pelerinaj pentru sute de credincioşi care n-au

Credincioşii care n-au reuşit să atingă veşmintele Preafericitului au aprins ieri o lumânare

Catedrala Patriarhală a devenit, ieri, loc de pelerinaj pentru sute de credincioşi care n-au ajuns zilele trecute la căpătâiul Preafericitului Teoctist să aprindă o lumânare. N-a mai fost nebunia de vineri. A ajuns şi tanti Maria, care a pus pe masă o colivă, făcută special pentru Preafericit.

A trecut agitaţia. Toată săptămâna, mii de credincioşi s-au călcat în picioare ca să atingă veşmintele Preasfinţitului. Unii dintre ei au venit şi ieri să îşi mai aducă aminte de Teoctist. Un domn în vârstă, cu barbă lungă şi albă, priveşte cu ochii pierduţi. A fost şi vineri la căpătâiul Părintelui. A venit şi astăzi. Va veni şi în zilele următoare. Nu plânge. Spune că "e un moment de doliu, pe un fond al speranţei veşniciei. E o nostalgie. Am venit cu mult drag şi cu multă bucurie. Un creştin adevărat trăieşte această dublă situaţie. Se şi întristează, se şi bucură.

Despărţirea e temporară", spune bătrânul.

"A fost un om iubit de toată ţara. Un om prea mare ca să-l putem caracteriza noi, cei mici. Preafericitul şi-a dorit şi s-a bucurat că a rămas în sufletul oamenilor. Am pierdut un mare om, dar am câştigat un sfânt în Ceruri. Patriarhul s-a dus la lumina veşnică, de unde se va ruga pentru noi", spune, pioasă, maica Nicolaida de la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea.

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, slujba de astăzi va fi oficiată de Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei, cel care asigură locotenenţa până la alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Moartea Patriarhului a stârnit vâlvă în lumea medicală. Învinuit este doctorul Ionel Sinescu, cel care l-a operat pe Teoctist. Aflarea veştii că Patriarhul a murit a luat-o prin surprindere pe strănepoata Preafericitului, ştiindu-l sănătos. Ea a declarat că nu intenţionează să-i dea în judecată pe medici.

În buza Dealului Mitropoliei, o bătrânică ascunde sub o broboadă, într-un coş, buchete fragede de busuioc. "Să nu mă vadă poliţiştii. Au venit la mine. Da' bine că l-am avut acoperit", se foieşte băbuţa. Ştie că va face vânzare. Zilele acestea, vor urca la mormântul Patriarhului sute de credincioşi.

Dacă în ultimele zile, lumea s-a călcat în picioare şi s-a înghiontit să îl mai vadă ori să atingă veşmintele Preafericitului, ieri a fost mai linişte. În Curtea Patriarhiei nu s-a mai îmbrâncit nimeni. O doamnă de-abia poate să îmi spună, printre lacrimi, că a fost şi vineri, la înmormântare.

Busuioc şi colivă pentru Patriarh

Îmbrăcată din cap până în picioare în negru, o doamnă cu lacrimi în ochi strânge în jurul ei câţiva curioşi. "L-am văzut la televizor. Şi la inundaţii... Se ruga pentru noi. Era un om bun", oftează ea. Deşi se mişcă greu, tanti Vasilica a urcat şi ieri Dealul Mitropoliei. "Am venit să ne uităm şi să ne închinăm la mormântul lui. Să îi aducem un omagiu de recunoştinţă.

Am stat în toate serile. Şi luni seara, până l-a îngropat. Nu trebuia să moară. E un sfânt în sufletul nostru. Am venit să-l pomenesc. Simt, aşa, un gol...", se vaită ea. Tanti Maria s-a plimbat vineri prin tot Bucureştiul cu farfuria cu colivă.

E una specială. Are desenată o cunună cu flori roşii. E pentru Patriarh. N-a reuşit să o pună pe masă în ziua înmormântării, însă ieri se fălea că P.S. Sofian Braşoveanul, Episcop vicar al Mitropoliei pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord, i-a lăudat coliva.

Ba mai mult, i-a cerut să mai aducă şi în zilele următoare."A plouat în toată ţara. Ăsta poate fi un semn", crede maica Nicolaida de la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vâlcea. "A fost o binecuvântare. A fost un semn al îndrăznirii lui în faţa lui Dumnezeu", continuă ea.

Maica vorbeşte frumos despre Patriarh. "A fost un om iubit de toată ţara. Un om prea mare ca să-l putem caracteriza noi, cei mici. Preafericitul şi-a dorit şi s-a bucurat că a rămas în sufletul oamenilor". Pioasă, maica Nicolaida spune că "am pierdut un mare om, dar am câştigat un sfânt în Ceruri. Patriarhul s-a dus la lumina veşnică de unde se va ruga pentru noi".

Mâine este Schimbarea la Faţă

Ortodocşii prăznuiesc mâine Schimbarea la Faţă a Mântuitorului Iisus. Marea sărbătoare împărătească din calendarul creştin evocă evenimentul care s-a petrecut în anul 33 al vieţii lui Iisus, ultima etapă de propovăduire.

Atunci, Mântuitorul a urcat pe Muntele Tabor, însoţit de trei dintre ucenicii Săi, Petru, Iacov şi Ioan, pentru a se ruga în linişte, înaintea calvarului. În timpul rugăciunii, ucenicii au adormit. Când s-au trezit, Iisus Li s-a înfăţişat Schimbat la Faţă, faţa Lui lumina ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina, strălucind de slava dumnezeiască. Şi Moise şi Ilie li s-au arătat ucenicilor în timp ce vorbeau cu Mântuitorul. Atunci un nor luminos i-a umbrit şi din cer s-a auzit un glas: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în care am binevoit; pe Acesta să-L ascultaţi!".

Ucenicii s-au prăbuşit la pământ şi s-au temut.

Iar Iisus S-a apropiat de ei şi Le-a zis: "Sculaţi-vă şi nu vă temeţi!" Dar ridicându-şi ochii, ucenicii nu L-au mai văzut decât pe Iisus. Când au coborât din munte, Iisus Le-a poruncit: "Să nu spuneţi ceea ce aţi văzut până când Fiul Omului Se va scula din morţi!".

Praznicul de astăzi preamăreşte urcuşul duhovnicesc, credinţa şi dragostea creştină, care ne transfigurează şi ne ridică din întunericul deşertăciunilor la lumina izbăvirii.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

În popor, sărbătoarea poartă numele de Pobrejeni, Pobrajen sau Obrejenie. Acum se spune că începe să se obrejească (îngălbenească) frunza codrului şi iarba câmpului
nDe Pobrejeni se aduce în biserici "Pârga" din struguri: primii struguri se sfinţesc şi se împart săracilor. Această pomenire se mai numeşte şi "colivă de struguri"

Sărbătoarea trebuie respectată cu sfinţenie. Se spune că acei care nu respectă datina aceasta se îmbolnăvesc de friguri. Din această zi oamenii nu se mai scaldă în râu pentru că se răcesc apele.