Ce s-ar întâmpla dacă România ar ajunge în categoria „junk”. Avertismentul ministrului Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi seară, că România poate evita retrogradarea în categoria „junk”. Oficialul a avertizat că pierderea ratingului de țară ar avea consecințe grave asupra economiei și ar afecta inclusiv populația vulnerabilă, prin creșterea inflației, presiuni asupra cursului valutar și posibila pierdere a unor locuri de muncă.

Foto: ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO

Nazare a susținut că menținerea calificativului de investiții este o condiție esențială pentru relansarea economică și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului.

„Această prăpastie pe care o denumim junk, pierderea calificativului de investiții, practic, odată materializată, în ipoteza în care s-ar materializa, ar afecta extrem de mult economia României. Și ar avea efecte și sociale foarte mari. Adică efectele sunt exact către populația vulnerabilă pe care vrem s-o protejăm”, a explicat ministrul, la Antena 3 CNN.

Potrivit acestuia, o eventuală retrogradare s-ar resimți în mai multe domenii ale vieții economice, de la evoluția prețurilor și a cursului de schimb până la situația de pe piața muncii.

„Se va reflecta în tot ceea ce înseamnă viața economică a României: de la nivelul inflației, de la curs de schimb, de la menținerea sau pierderea unor locuri de muncă. Pentru că toată economia poate fi afectată atunci când ne pierdem calificativul de investiții. Un buget serios, construit serios, executat serios, ne pune în poziția în care să ridicăm perspectiva de rating, să scădem dobânzile și să lăsăm mai mulți bani în piață ca să relansăm economia. Nu există relansare fără menținerea ratingului. Relansarea pleacă de la menținerea ratingului”, a declarat Alexandru Nazare.

Întrebat dacă România riscă să ajungă în categoria junk mai devreme sau mai târziu, inclusiv la următoarele evaluări ale celor trei mari agenții de rating, Alexandru Nazare a respins categoric acest scenariu.

„Nu”, a răspuns ministrul, după care a fost întrebat dacă este sigur de această poziție.

„Nu, și nici nu trebuie. Putem evita acest lucru. Nu. De ce să ajungem în junk?”, a spus Nazare.

Oficialul a susținut că evitarea retrogradării depinde de deciziile autorităților și de modul în care sunt administrate finanțele publice.  

„Ține de noi să gestionăm acest lucru. Ține de noi să nu ajungem acolo din nou. Ține de noi să fim mai ambițioși și să vrem creșterea ratingului. Și asta înseamnă disciplină fiscal-bugetară, înseamnă gestionarea corectă a investițiilor, înseamnă începerea reformelor și pe cheltuieli, ca să mai scădem din risipa statului în multe, multe capitole, înseamnă gestiune echilibrată. Ține de noi”, a declarat ministrul.

Deficitul României: 130 de miliarde de lei, iar alte 150 de miliarde reprezintă datorii rostogolite

Întrebat despre cifrele vehiculate în spațiul public privind deficitul bugetar și despre obligațiile de plată ale statului, Alexandru Nazare a explicat că necesarul de finanțare pentru acest an este de 278 de miliarde de lei. Din această sumă, 130 de miliarde reprezintă necesarul aferent deficitului, iar alte 150 de miliarde sunt datorii mai vechi care trebuie refinanțate.

„Ținta pe acest an de deficit este de 6,2% din PIB, care e corespondentul unui necesar nominal de finanțare de 130 de miliarde. În același timp, rostogolim datorii de 150. Datoriile din trecut pe care le-am rostogolit în 2026 sunt 150 de miliarde și au crescut de la 100 la 150 în 2026. Și necesarul de finanțare în acest an a fost cel mai mare de până acum: 278 de miliarde.

Noi menținem în momentul de față această proiecție cu cifra de deficit asumată de 6,2. E adevărat că sunt și tensiuni, și ele vin din mai multe zone. Discutăm despre cererea 5 și cererea 6, care ar trebui – și au fost bugetate ca atare – ar trebui să... bani pe care ar trebui să-i primim în următoarele luni. Noi am construit bugetul pe acești bani. Știm că vom pierde sume. Nu știm exact cât vom pierde pe cererea 6”, a explicat ministrul.

Nazare a precizat că autoritățile vor avea o imagine mai clară asupra sumelor care ar putea fi pierdute din PNRR spre finalul lunii noiembrie, după discuțiile purtate cu oficialii europeni.

„Am avut discuții cu comisarul Dombrovskis și undeva spre finalul acestei luni vom avea o vizibilitate mai bună în privința potențialelor... cifrei concrete de bani din PNRR pe care nu-i vom putea primi în acest an. Va fi probabil o sumă contestată, pe care noi vom trimite argumentele noastre și discuția va avea loc în 2027, dar nu ne mai putem baza integral pe sumele din PNRR”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministrul a susținut că, prin măsurile luate la rectificarea bugetară și prin planificarea făcută împreună cu autoritățile locale, Guvernul încearcă să mențină deficitul în ținta de 6,2% din PIB.

„Acum încercăm să, prin tot ce am făcut, prin reașezările de la rectificare, prin planificarea pe care am făcut-o inclusiv în raport cu autoritățile locale în ordonanța aprobată deodată cu rectificarea, încercăm să pregătim finalul de an în așa fel încât să ne menținem în ținta de 6,2. Nu e ușor, dar noi credem că putem să facem acest lucru. Și ținta de 6,2 rămâne, din punctul nostru de vedere, în picioare. În două săptămâni vom avea o vizibilitate mai mare”, a afirmat ministrul.

Acesta a precizat că toate datele privind execuția bugetară sunt publicate lunar și că nu există alte cifre decât cele prezentate în documentele oficiale.

„Toate datele legate de execuția bugetară a României sunt publice, le publicăm lună de lună. Nu avem altfel de date decât date reale, iar acelea sunt în execuția bugetară, care este oglinda țării. Nu este execuția unui anume minister sau unui anume partid, este oglinda seriozității bugetare a României. Nu avem nimic de adăugat mai mult decât ce e în acea execuție”, a spus Nazare.

Datoria către Pfizer și obligațiile de plată ale statului

Ministrul Finanțelor a recunoscut că există obligații bugetare acumulate în perioade diferite, care pun presiune atât asupra deficitului actual, cât și asupra celui de anul viitor. Printre exemplele oferite s-a numărat și datoria către compania Pfizer.

„E adevărat că sunt și tensiuni, obligații bugetare care vin din anumite perioade – unele mai noi, altele mai vechi – care pun presiune pe deficit. Nu doar pe deficitul acestui an, au pus presiune și pe deficitul anului trecut, și unele vor pune presiune și pe deficitul anului viitor. Dar trebuie să găsim formula optimă în care să le gestionăm. Vă dau un singur exemplu, că vorbeați de Pfizer.

Știți foarte bine, hotărârea cu Pfizer a venit undeva în această primăvară. Din acel moment s-a creat o datorie de 3,4 miliarde. Din acel moment am început discuțiile și purtăm de niște luni de zile discuții cu Pfizer pe mitigarea acestei sume. Nu e ușor, dar pentru fiecare aspect în parte – fie că e vorba de magistrați, fie că e vorba de Pfizer, fie că e vorba de facturile la energie din subvenția acordată acum câțiva ani de zile – fiecare din aceste subiecte este tratat cu seriozitate și fiecare din aceste subiecte va fi prezentat în raportul pe care îl voi face public”, a declarat Alexandru Nazare.

Ce impact ar putea avea pierderea unor bani din PNRR asupra deficitului

În discuția despre cele 3,4 miliarde de euro care ar putea fi pierdute din PNRR, ministrul a precizat că suma include atât granturi, cât și împrumuturi, iar impactul direct asupra deficitului îl au doar granturile.

Întrebat cât reprezintă fiecare categorie, Nazare a estimat că împărțirea ar fi aproximativ egală, precizând că informația privind această structură fusese anunțată de ministrul Fondurilor Europene.

„Nu, suma integrală de 2 miliarde nu este grant sută la sută. Doar suma pe grant are impact direct în deficit, nu și suma pe împrumut. Acele 3,4 miliarde sunt grant și împrumut împreună. Aproximativ – bineînțeles că asta e o cifră anunțată de ministrul fondurilor – bănuiesc că e undeva 50-50”, a explicat ministrul.

Nazare a spus că reprezentanții Guvernului încearcă să limiteze pierderile din PNRR prin discuții cu oficialii europeni.

„A fost și ministrul fondurilor la Bruxelles, eu abia m-am întors acum câteva zile. Eu muncesc pe partea de Ecfin cu comisarul Dombrovskis și întregul departament, domnul ministru Ghigiu lucrează pe partea de Recovery, unde e sediul materiei PNRR, și încercăm să limităm pe cât posibil această pierdere, astfel încât să nu punem în pericol ținta de la finalul anului”, a declarat ministrul.

Știre în curs de actualizare