Parlamentarii introduc voluntariatul cu contract şi certificat de competenţe

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Legea voluntariatului ar putea fi modificată până la sfârşitul anului   FOTO: Adevărul
Legea voluntariatului ar putea fi modificată până la sfârşitul anului   FOTO: Adevărul

Tinerii care fac voluntariat vor putea încheia contracte cu organizaţiile neguvernamentale sau instituţiile unde s-au implicat civic şi vor primi un certificat de competenţe recunoscut şi la nivel european, care atestă acest stagiu ca experienţă profesională. Voluntariatul nu va fi considerat vechime în muncă, însă ar trebui să-i ajute să se angajeze mai uşor după absolvirea studiilor, se arată în proiectul noii legi a voluntariatului.

Iniţiativa legislativă, care modifică Legea voluntariatuluii din 2001, a intrat joi în circuitul parlamentar, la Senat şi ar putea intra în vigoare până la sfârşitul anului. Propunerea a fost depusă de deputatul PSD Mihai Sturzu şi este susţinută şi semnată, în calitate de co-iniţiatori, de peste 100 de parlamentari din toate formaţiunile politice parlamentare.

Documentul aduce trei modificări importante, prima dintre acestea constând în reglementarea obligatorie a relaţiei dintre voluntar şi organizaţia gazdă printr-un contract cadru în formă scrisă, înregistrat în evidenţa organizaţiei gazdă.

Sturzu a explicat că, prin această lege, pe viitor s-ar putea evita munca la negru şi s-ar putea stabili clar responsabilităţile voluntarului, ale organizaţiei gazdă şi evitarea încheierii altor forme contractuale.

A doua modificare, potrivit lui Sturzu, constă în recunoaşterea voluntariatului ca experienţă profesională, în condiţiile în care majoritatea statelor UE implementează deja o astfel de prevedere. Această recunoaştere nu însemnă vechime în muncă şi nu se referă la includerea voluntariatului în sistemul de asigurări sociale sau în sistemul de pensii, ci vizează direct creşterea gradului de angajare a tinerilor, dar şi a tutoror categoriilor de vârstă.

Totodată, Sturzu a spus că a treia modificare este acordarea de către organizaţia gazdă a unui certificat de competenţe dobândite prin voluntariat, la cererea voluntarului. Certificatul conţine opt competenţe preluate din cadrul naţional şi european al calificărilor.

Voluntariat

"Unii angajatori deja ţin cont de voluntariat, punând un plus în dreptul celui intervievat, însă, după intrarea în vigoare a noii legi, toţi angajatorii vor fi obligaţi să ia în considerare activităţile de voluntariat. (...) Ceea ce ştiau studenţiii este că în zilele noastre companiile multinaţionale pun foarte mult accent pe activităţile extra, iar această tendinţă este adoptată de un număr în creştere de companii autohtone, pentru că, atunci când ai în faţă un potenţial angajat care a reuşit să îmbine studiul cu alte activităţi, ai în faţă, probabil, un viitor angajat de succes", explicat pe blogul său de pe Adevărul şi deputatul liberal Alina Gorghiu, care se numără printre iniţiatori.

Legea voluntariatului ar putea fi modificată până la sfârşitul anului

Senatorul Mircea Geoană, prezent la conferinţa de presă, a declarat că, personal, este convins că legea va trece în această sesiune legislativă.

"Am văzut un suport mare în Camera Deputaţilor pentru această lege, am văzut deschidere şi din partea Guvernului şi am înţeles că şi la nivelul conducerii executivului este acelaşi sentiment pozitiv faţă de lege. În Senat avem deja de un an şi jumătate o dezbatere care ne-a condus cam către aceeaşi concluzie ca şi proiect de lege. Eu spun că în două săptămâni legea poate să între în procedură de urgenţă şi să treacă "en fanfare" cu sprijin politic până unde spre început de decembrie astfel încât să o putem promulga până la finalul sesiunii parlamentare", a declarat Geoană.

El a precizat că acest proiect de lege va face bine României pentru educarea şi încurajarea sistematică a implicării civice a cetăţenilor români în mersul cetăţii.

"În medie, un suedez face parte din 4,4 ONG-uri diferite. Nivelul de implicare, dorinţa de a contribui, de a fi parte a unei comunităţi e extrem de puternică acolo.Voluntariatul şi impicarea se educă, nu vine din dat religios (...) Iar voluntariatul nu e adresat exclusiv tinerii generaţii. Sper să avem legea operaţională în această sesiune", a mai spus Geoană. Între timp, în România, potrivit un studiu din 2013, doar 5% dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

Şi ministrul Tineretului şi Sportului a declarat pentru "Adevărul” că speră ca până în decembrie legea să treacă prin Parlament.

"Activitatea de voluntariat trebuie statuată prin acest contract cu clauze clare, cu activităţi recunoscute ca experienţă. Partea de rezistenţă a proiectului e că toată experienţa se va soluţiona cu un certificat de competenţe preluate din cadrul european şi naţional al calificărilor. Va fi o dezbatere în comisiile de specialitate din Parlament şi suntem deschişi oricăror amendamente care vin în ajutorul legii", a mai spus Bănicioiu.

SMURD-ul, un exemplu model despre succesul voluntariatului

La conferinţa de presă a fost prezent, ca susţinător, şi Secretarul de stat Raed Arafat din cadrul Ministerului Sănătăţii. El a dat drept un exemplu relevant pentru ceea ce poate să rezulte din munca de voluntariat SMURD-ul, care a început în anii '90 prin voluntariat şi acum a ajuns un serviciu de stat în minister şi în care populaţia are foarte multă încredere.

"Mulţi au lucrat ca voluntari în acest serviciu şi au rămas cu mulţumirea că au lucrat ca voluntari, fără să aibă o recunoaştere oficială a perioadei care au petrecut-o ca voluntari. E absurd că un student, dacă merge şi lucrează ca barman, poate primi o hârtie că a lucrat ca barman, dacă merge să lucreze ca voluntar undeva şi ajută şi câştigă şi experienţă într-un anumit domeniu să nu primească o hârtie care să ateste această activitate", a spus Arafat.

ambulanta smurd bucuresti FOTO adevarul

El a precizat că în Cluj a fost făcut un sondaj în care studenţii voluntari SMURD au fost întrebaţi dacă această activitate de voluntariat le-a servit când au ajuns ajuns medici, majoritatea răspunzând că au avut siguranţă mai mare, încredere în sine şi au simţit că pot să facă ceva încă din prima zi, depăşind etapa adaptării de la viaţa de student la cea de medic.

"Trebuie să înţelegem inclusiv la nivel de stat că voluntariatul nu e pe gratis, costă în a investi în voluntari pentru a-i devolta, costă în a învesti în voluntari pentru a-i pregăti, dar odată ce-i ai, beneficiul statului e mult mau mult decât investiţia. De aceea spun că această iniţiativă este una excelentă pentru că rezolvă câteva probleme foarte bine ţintite", a spus Arafat.

El a mai arătat că recunoaşterea experieanţei profesionale în cazul activităţii de voluntariat reprezintă minimul care se poate face pentru voluntar, arătând că este foarte important şi ca activitatea de voluntariat să fie recunoscută la departajarea candidaţilor.

"E nevoie de lege ca să încurajăm, să ajutăm ca voluntariatul să fie valorificat la maxim", a mai spus Arafat.

România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24

Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, lansată în dezbatere publică în luna august, stabilite şase domenii de intervenţie în problemele generaţiei tinere, printre care şi voluntariatul. Potrivit un studiu din 2013, doar 5% dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

Primul domeniu unde trebuie să se intervină este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1%), ceea ce plasează România pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană.

Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială - peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3%, faţă de 24,3% în UE.
Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează - 30,7%, faţă de 11,2% în UE.

Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţia non-formală şi cultură, întrucât 87% dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84% nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92% nu au participat la un schimb internaţional de tineret.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite