Pardoseala hangarului Aeroportului Otopeni a inceput sa crape

Hangarul de avioane al Aeroportului Otopeni, ce are o suprafata de 6.000 metri patrati, e vechi de 30 de ani. Datorita acestui fapt, s-a constatat ca hangarul nu mai respecta normele Uniunii Europene

Hangarul de avioane al Aeroportului Otopeni, ce are o suprafata de 6.000 metri patrati, e vechi de 30 de ani. Datorita acestui fapt, s-a constatat ca hangarul nu mai respecta normele Uniunii Europene in domeniu, asa ca, prin anul 2000, au inceput discutiile pentru reabilitarea lui. Bani se gaseau, caci, inca din 1999, statul roman a contractat direct un credit de la Banca Europeana de Investitii in favoarera companiei TAROM. O parte a reabilitarii hangarului consta in refacerea pardoselii acestuia. Podeaua trebuia acoperita cu un material special, capabil sa suporte, in timp, unele avioane ca Airbus-ul, ce au o greutate de 60 de tone. Lucrarea era cu atat mai urgenta cu cat, in martie 2001, Autoritatea aviatica civila europeana (JAA) urma sa efectueze un audit al aeroportului. De aceea, imediat dupa instalarea sa in functie, in ianuarie 2001, Nicolae Demetriade, directorul general al TAROM, organizeaza o selectie de oferte, la care participa sase firme. Peste o luna, in februarie, e semnat contractul prin care manopera lucrarii e adjudecata de societatea Silpa LTD. Lucrarea era garantata pentru zece ani. Dar numai dupa cateva luni, de podeaua hangarului a inceput sa se aleaga praful. Aproape toata pardoseala s-a acoperit cu o droaie de fisuri. Din acest motiv, Curtea de Conturi Bucuresti a inceput verificarile si a constatat "administrarea ineficienta" a sumei de 59.981 USD, platita pentru "lucrari necorespunzatoare calitativ". Practic, deficientele gasite constau in neorganizarea de catre TAROM a unei licitatii publice internationale pentru adjudecarea lucrarii, asa cum prevedea si contractul de imprumut cu Banca de Investitii. TAROM n-a facut altceva decat sa transmita potentialilor executanti ai lucrarii niste date sumare ce erau de ajuns doar pentru un studiu de fezabilitate. In plus, Curtea de Conturi a descoperit ca materialele necesare lucrarii executate de Silpa LTD au fost furnizate de un SRL, S.C. Lindec Romania, care nici macar n-a participat la licitatia de oferte. Apoi, Curtea de Conturi a mai gasit si 5.785 de dolari achitati furnizorului "fara contraprestatie", adica pe degeaba. Nicolae Demetriade, directorul TAROM, ne-a declarat ca oferta Silpa LTD a fost cea mai buna in acel moment. De exemplu, numai o alta oferta, a Romex Romania, era mai avantajoasa din punct de vedere financiar, dar aceasta solutie presupunea aplicarea unui strat de material gros de 10 cm peste pardoseala veche. Acest lucru ar fi dus la necesitatea tractarii avioanelor la intrarea in hangar datorita suprainaltarii podelei. Din acest motiv a fost aleasa solutia societatii Silpa, care avea un strat de material mult mai subtire. Apoi, aceasta solutie propusa de Silpa LTD, ce folosea materialele furnizate de Lindec SRL, era recomandata de IPTANA, institutul care a proiectat hangarul. TAROM a incheiat contracte separate cu Silpa si Lindec pentru "a nu mai plati un comision de 10% aplicat la valoarea materialelor". Directorul general al TAROM ne-a mai precizat ca cei 5.785 de dolari gasiti "fara contraprestatie" de Curtea de Conturi se datoreaza modificarii grosimii stratului de material protector aplicat de Silpa pe pardoseala. De asemenea, Nicolae Demetriade a mai declarat ca Lindec SRL s-a angajat sa execute pentru aeroport lucrari in compensatie pentru a acoperi echivalentul de 20.000 de dolari, reprezentand manopera deja platita si efectuata degeaba. Pana una-alta, la Otopeni au venit cativa specialisti francezi, care urmeaza sa gaseasca o alta solutie de refacere a podelei hangarului.