Parcul tematic din Grecia - scos la licitatie internationala

* In schimb, romanii acorda indulgente si exclusivitati celor care inghit pe nemestecate fanteziile ministrului

Modul de lucru al Ministerului Turismului in "afacerea Dracula" primeste zilele acestea o grea lovitura prin solutia adoptata intr-un proiect similar: autoritatea pentru turism din Grecia a decis construirea unui parc tematic avand ca subiect mitologia acestei tari. Insa nu diferenta dintre tematici largeste prapastia dintre autoritatile celor doua tari, ci modul in care proiectele sunt puse in opera. In timp ce Dan Matei Agathon a ratat cu rigoare orice fir logic al unei asemenea investitii, grecii au inceput, gratie unei rigori simetrice, cu ceea ce logic trebuie sa fie inceputul: o licitatie internationala. Modelul grecesc Compania publica "Proprietatile Turistice Grecesti" SA, cea care administreaza patrimoniul turistic de stat, a anuntat scoaterea la licitatie internationala a construirii unui imens parc tematic, bazat pe mitologia greceasca si amplasat in regiunea Attica. Suprafata alocata, de 140 de hectare, este cu putin mai mare decat cea de la Sighisoara, insa valoarea estimata a investitiei difera semnificativ: in jur de 200 de milioane de dolari, fata de numai 31 de milioane cat spera sa stranga autoritatile de la Bucuresti. Din anuntul de licitatie rezulta limpede ca obiectivele ce se vor construi acolo se incadreaza in regimul urbanistic existent si respecta recomandarile Organizatiei pentru Urbanism din Atena. In schimb, romanii, desi au strans pana acum vreo trei milioane de dolari printr-o chinuita subscriptie publica, abia au inceput goana dupa avize. Intr-un mod la fel de simplu, grecii au rezolvat si problema managementului: potrivit caietului de sarcini, investitorul care va castiga licitatia va fi administratorul intregului complex, in baza faptului ca va primi pachetul majoritar de actiuni la societatea ce urmeaza a fi infiintata in acest scop. Un alt merit al modelului grecesc este si faptul ca autoritatile elene nu s-au hazardat sa dea sugestii profesionstilor, asa cum Dan Matei Agathon vorbeste despre institute de vampirologie sau alte bazaconii musai insangerate. Grecii doar au enuntat generic tema parcului, lasand ca tot competitia dintre ofertanti sa aleaga proiectul care o valorifica cel mai bine. Desi anuntul de licitatie nu impune un anume termen de executie a proiectului, acesta pare legat de un mare eveniment din 2004: Olimpiada de Vara de la Atena. Potrivit ziarului Washington Post, care scrie elogios despre parcul mitologic, ideea este ca investitiile in infrastructura care oricum vor fi efectuate cu ocazia Olimpiadei sa fie folosite ulterior si pentru Park. La Sighisoara, calitatea infrastructurii este inca o mare problema. Ce au facut romanii La polul opus se afla modul de actiune al Ministerului Turismului din Romania. Departe de a se fi gandit cineva la o licitatie, finantarea proiectului este o improvizatie de la un capat la altul, bazata pe un studiu de fezabilitate fantezist. Consecintele n-au intarziat sa apara. Perioada de subscriptie a trebuit prelungita, pentru ca nu se stransese suma minima necesara validarii acesteia. Pe ultima suta de metri, apar insa investitori surpriza, in spatele carora nu sunt greu de ghicit oarece presiuni politice: firma Mamaia SA, aflata in subordinea Ministerului Turismului, SIF Oltenia, sau companiile private Marshal Tourism si Paralela 45, ai caror patroni sunt secretari de stat in Guvern. O alta aberatie provocata de disperarea de a aduna suficienti bani a fost si irosirea unei resurse ce putea fi mult mai bine valorificata dupa finalizarea parcului: exclusivitatile. Cu sume care abia le-ar fi ajuns pentru reclama in viitorul Dracula Park, companiile Coca Cola si Brau Union au devenit nu numai actionare, dar au primit si exclusivitati pe 10 ani pentru vanzarea bauturior nealcoolice, respectiv pentru bere si publicitate in incinta parcului. Dupa care au intrat, desigur, in corul laudatorilor. Singura legatura, si aceea ridicola, a viitorului parc Dracula cu investitorii straini a ramas, dupa un an de opinteala, obscura firma de garsoniera din Austria, botezata de ministru "interfata" cu Occidentul, dar de care de vreo cateva luni nu s-a mai auzit nimic. Desi subscriptia publica este prezentata ca un succes pentru simplul fapt ca a fost validata, aceasta a adunat doar a zecea parte din valoarea estimata a proiectului. Urmeaza marea problema a initiatorilor: cine va investi restul de bani, in conditiile in care managementul proiectului starneste orice, numai incredere nu. Caci aceasta este o alta caracteristica a modelului romanesc. In consiliul de administratie pot fi intalniti primarul Sighisoarei, functionari din minister, patronul SVM-ului care a organizat subscriptia sau directori de la firme de importanta oraseneasca - toti oameni care acolo, pe platoul Breite, nu-si vor gestiona banii lor. Adica asa cum nu se face in capitalism.