Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat NUP pentru artizanii Programului ROMAG '98

* Unele surse afirma ca itele acestei afaceri ajung la nume grele din tara si din exterior * SNIF - bun de plata a 10 milioane de dolari TVA pentru sistemele de irigatii importate

Programul ROMAG '98 a tinut mult timp prima pagina a gazetelor. Pe scurt, prin acest proiect, care nu a functionat niciodata, se incerca infiintarea unor "ferme model", dupa model american, pe o suprafata de 50.000 hectare, in cateva judete din sudul tarii. Astfel, in 1997, Societatea Nationala Imbunatatiri Funciare (SNIF) a angajat, cu garantia statului roman, un credit de 80 de milioane de dolari de la City Bank-Londra, bani cu care urmau sa se aduca in tara noastra "pachete agricole" (sisteme de irigatii, substante chimice pentru protectia plantelor si seminte), in urma unui contract incheiat cu firma americana Transchem Finance & Trade Corporation. Avand in vedere ca aceste ferme nu au fost infiintate niciodata, iar banii nu au fost returnati, statul roman a fost pagubit prin executarea scrisorilor de garantie. In prezent, majoritatea utilajelor si echipamentelor de irigatii, aduse pe bani grei din strainatate, si care numai pentru ce au fost aduse nu au fost folosite, au fost vandute, in licitatii, de catre AVAS, dar la preturi mult mai mici decat cele pe care statul le-a platit pentru ele. Cu toate acestea, nimeni nu a raspuns pana acum pentru gaura de zeci de milioane de dolari data bugetului statului roman. Mai mult, chiar Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Sectia de urmarire penala si criminalistica, a decis neinceperea urmaririi penale (NUP) pentru cativa dintre artizanii Programului ROMAG' 98. Unele surse sustin insa ca o explicatie a acestei decizii o constituie faptul ca, in spatele afacerii, s-ar afla nume grele din guvernarea de la vremea respectiva, alaturi de persoane influente din exterior. De fapt, Transchem a fost subiectul unui scandal enorm in Ucraina, din cauza unui proiect agricol similar, care esuase in tara vecina cu doi ani inainte (1995). Intr-o nota trimisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in 17 ianuarie a.c., Ministerului Agriculturii, se confirma neinceperea urmaririi penale pentru Stefan Constantin, Apostol Vasile si Toma Petru Victor, fosti directori generali ai SNIF.
Pentru plata primelor rate s-a mai luat un credit
La 23 martie 2001, Corpul de Control al primului-ministru sesiza Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie ca, in urma unor verificari efectuate la Ministerul Agriculturii, s-au constatat mai multe nereguli privind derularea creditului de 80 milioane de dolari angajat de SNIF de la City Bank Int. Plc. - Londra, in vederea executarii unui contract incheiat cu firma americana Transchem Finance & Trade Corporation. Controlul a ajuns la concluzia ca programul finantat cu creditul extern nu a fost realizat si nu s-au achitat ratele si dobanzile aferente, astfel incat administratorul SNIF de la vremea respectiva - Stefan Constantin - a contractat de la aceeasi firma un alt credit, in valoare de 861.413 dolari. In nota Parchetului se mai arata ca SNIF a obtinut angajamentul Transchem de a utiliza suma de 15 milioane de dolari la compania de management a proiectului. De asemenea, firma americana se angaja, "in vederea diminuarii riscului nerambursarii creditului contractat", sa acorde facilitati de 15 milioane de dolari anual, finantari anuale suplimentare de 5 milioane de dolari, sa puna la dispozitia SNIF 2,6 milioane de dolari pentru acoperirea primei plati la timp si sa incheie o polita de asigurare a riscului de recolta in care Ministerul Finantelor sa aiba calitatea de asigurat. Cu privire la cel de-al doilea credit extern, in valoare de 861.413 dolari, pentru achitarea ratelor si dobanzilor aferente imprumutului primit de la City Bank, nota Parchetului arata ca solicitarea acestui imprumut a fost autorizata in 1998 de BNR. Referitor la managementul proiectului, a fost infiintata societatea Agroserv Consult, ai carei actionari erau Transchem Finance - 51 la suta si SNIF - 49 la suta. Conform unei note a Ministerului Agriculturii, problema de fond a constituit-o asumarea raspunderii platii creditului extern de catre Transchem sau de catre o alta societate romaneasca, in schimbul preluarii echipamentelor, inputurilor si a serviciilor ce fac obiectul contractului, propunere cu care societatea americana nu a fost de acord (subl. red.). In aceste conditii, partenerul extern nu a mai acceptat ca implementarea si managementul proiectului sa se realizeze de Agroserv Consult si a infiintat un serele - Transag Production Company, care a coordonat, administrat si exploatat toate elementele contractului ROMAG '98, avand responsabilitatea exclusiva in luarea tuturor deciziilor legate de acesta. Dar ulterior Transag nu a platit ratele la creditul angajat de SNIF, pe motiv ca nu au fost obtinute recoltele necesare. Ca urmare, Ministerul Finantelor a fost bun de plata, fiind executat ca girant.
SNIF - bun de plata
Concluziile Parchetului scot basma curata pe fostii sefi ai SNIF. Nota arata ca acestia au facut demersurile necesare pentru scutirea vamala a bunurilor importate, lucru neacceptat la vremea respectiva de Ministerul Finantelor. Asa ca actuala conducere a SNIF este buna de plata pentru circa 10 milioane de dolari in contul TVA-ului pentru sistemele de irigatii importate. Cu privire la rambursarea creditului de 861.413 dolari, Curtea de Conturi a efectuat in 2001 un control la SNIF si a constatat un prejudiciu de circa 13,7 miliarde de lei. Ulterior insa Curtea de Conturi a clasat procesul-verbal respectiv, concluzionand ca nu s-a produs nici un prejudiciu, avand in vedere ca SNIF nu a facut nici o rambursare din creditul respectiv. De asemenea, dintr-o nota a Ministerului Finantelor din iunie 2002 reiese ca atat exploatarea si intretinerea utilajelor de irigatii, cat si derularea intregului program s-au facut prin firmele infiintate in Romania de furnizorul american -Transchem -, fara ca SNIF sa se implice, astfel incat nu se poate imputa acestuia managementul defectuos al pachetelor agricole. Astfel, desi statul roman a fost pagubit cu 80 milioane de dolari, nimeni nu e tras la raspundere nici pana in ziua de astazi.