Pandemia de COVID-19 ia o turnură dramatică: câte un român mort la fiecare jumătate de oră

Tot mai mulţi pacienţi ajung la Terapie Intensivă  FOTO AFP

Un om infectat cu COVID-19 moare la fiecare jumătate de oră în România. Aşa reiese din bilanţul pandemiei dat marţi publicităţii de către autorităţi.

Cele 436 de cazuri grave aflate la Terapie Intensivă – dintre care aproximativ 70 primesc tratamant cu plasmă, dovadă că alte tratamente nu au avut succes – şi cei 48 de morţi în doar 24 de ore încheie un lanţ al „slăbiciunilor” în modalitatea de abordare a pandemiei, atât de către autorităţi, cât şi de către cetăţeni. Legislaţia de urgenţă făcută „pe genunchi” la debutul pandemiei în baza unei ordonanţe date în 1999 când minerii ameninţau Capitala, atacarea ei la CCR de către Avocatul Poporului, vidul legislativ care a urmat şi, apoi, măsurile de relaxare despre care chiar autorităţile recunosc că au fost luate „un pic cam devreme” s-au tradus, marţi, în cel mai negru bilanţ zilnic al pandemiei.

Peste 55.000 de cazuri confirmate în România

Numărul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, marţi, la 55.241 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 1232 de noi îmbolnăviri din 20.581 de teste efectuate. În acelaşi timp, sunt înregistrate 2.480 de decese, din care 48 în ultimele 24 de ore. 28.006 de persoane s-au vindecat, potrivit datelor oficiale.

Numărul de 48 de pacienţi morţi într-o singură zi l-a depăşit pe cel din 31 iulie, când în 24 de ore au decedat în spitale 39 de persoane. La data respectivă era cel mai mare număr de fatalităţi înregistate în rândurile pacienţilor COVID-19. În starea de urgenţă, „vârful” celor mai multe decese a fost atins în data de 8 mai, când 35 de persoane au murit pe paturile de spital.

Tătaru: „Scenariile din Spania şi Italia se pot repeta şi la noi”

În acest context, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a avertizat că România ar putea ajunge în situaţia în care au fost Spania şi Italia în lunile martie-aprilie, dacă nu vom respecta regulile cerute de autorităţi şi numărul pacienţilor care ajung în spitale va creşte. „Suntem pe acel trend crescător, dar scăzând ca şi intensitate a creşterii numărului de cazuri de la o zi la alta - nu suntem în scădere - suntem în momentul în care, dacă respectăm următoarele săptămâni nişte lucruri, ar trebui să ajungem la un platou (...). Eu aş vrea să se stabilească la 1.200, la 1.300, dar el se poate stabili la 1.500. Dar 1.500 la 10 zile înseamnă încă 300 de cazuri în plus pe terapie intensivă”, a declarat Nelu Tătaru la TVR.

Scenariile pe care le vedeam în martie-aprilie în Spania şi Italia se pot repeta şi la noi Nelu Tătaru ministrul Sănătăţii

Ministrul a mai spus că numărul de cazuri noi ar trebui să scadă cam într-o săptămână şi jumătate, dacă toată lumea respectă regulile. „Dacă nu vom respecta aceste reguli, vom asista la o creştere accentuată de la o zi la alta, la o suprapopulare a spitalelor, la o aglomerare a UPU sau a secţiilor ATI, iar scenariile pe care le vedeam în martie-aprilie în Spania şi Italia se pot repeta şi la noi”, a avertizat Tătaru.

Dr. Rafila: Ne aşteptăm la o creştere a mortalităţii

La rândul său, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Alexandru Rafila, spune că există un decalaj între creşterea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi creşterea numărului pacienţilor de la Terapie Intensivă, dar şi a mortalităţii. „Există un decalaj între creşterea numărului de cazuri şi creşterea numărului de persoane internate la Terapie Intensivă, dar şi în ceea ce priveşte mortalitatea, e un decalaj de două-trei săptămâni, pentru că, practic, o persoană care se îmbolnăveşte nu intră de a doua zi la Terapie Intensivă, după o evoluţie de 7-10 zile ajunge în secţia de Terapie Intensivă. 

Ne aşteptăm în mod normal, în perioada următoare, în următoarele săptămâni, să avem o creştere mai rapidă a numărului de cazuri atât la Terapie Intensivă, cât şi o creştere mai rapidă a mortalităţii Alexandru Rafila Medic

De asemenea, mortalitatea crescută apare după un interval mai mare de la creşterea cifrelor. Deci, ne aşteptăm în mod normal, în perioada următoare, în următoarele săptămâni, să avem o creştere mai rapidă a numărului de cazuri atât la Terapie Intensivă, cât şi o creştere mai rapidă a mortalităţii”, a afirmat Alexandru Rafila.

Sătenii din Gornet, scoşi din carantină, dar la fel de săraci

În ziua în care România a înregistrat cel mai mare număr de morţi raportat în 24 de ore de la începutul pandemiei, Curtea de Apel Bucureşti a anulat dezia Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) de a institui carantină în comuna Gornet, ca urmare a unei acţiuni depuse în instanţă de avocatul comunei, care a considerat măsura ca fiind abuzivă. Deşi nu este definitivă, decizia instanţei este executorie, astfel că sătenii din Gornet, Prahova, scapă de carantină mai devreme cu o săptămână. Este de aşteptat ca atât avocatul comunei, cât şi DSU să atace decizia de marţi a CAB la Înalta Curte, unde procesul va râmâne, cel mai probabil, fără obiect pentru cererea privind anularea carantinei, asta deoarece măsura va expira pe 10 august. La ICCJ se va tranşa, însă, problema daunelor cerute de sătenii din Gornet: cele 4 milioane de euro, cerere respinsă de judecătorul de la Curtea de Apel, chiar dacă le-a dat dreptate acestora. Comuna Gornet, Prahova, a fost prima care a intrat în carantină, în 22 iulie, după ce Legea carantinei intrase în vigoare cu o zi în urmă.