Pagina citirorului: „Sunt la curent cu ştirile“

Virgil Toşa (51 de ani) este un cititor fidel al ziarului „Adevărul“.

Este abonat de aproape doi ani, iar din ianuarie 2010 s-a abonat şi la „Click". „Oricum îmi cumpăram în fiecare dimineaţă ziarul. Aşa ştiu că găsesc tot ce mă interesează la prima oră şi, în felul acesta, sunt la curent cu toate ştirile importante", spune bărbatul, care lucrează ca administrator general al unei clădiri de birouri din Cluj-Napoca.

În plus, Virgil Toşa se poate lăuda cu o bibliotecă de admirat. Şi-a cumpărat aproape toate colecţiile care au apărut împreună cu ziarul „Adevărul". „Au apărut cărţi una şi una, pe care ar fi fost păcat să le ratez. Astfel, ştiu că le las o moştenire de preţ nepoţilor mei", adaugă clujeanul.

Cele mai frumoase flori

Locuitorii oraşului Buzău se pot bucura, începând de ieri, de o oază de prospeţime, situată în partea de nord a oraşului. Între Bulevardul Unirii şi cartierul Orizont a fost amenajată prima expoziţie cu vânzare de plate ornamentale. Au fost aduşi deja puieţi de copaci, unii înalţi chiar şi de şase metri, plantaţi în ghivece voluminoase, dar şi numeroase specii de plante, pe care buzoienii le pot cumpăra pentru propriile gospodării.

Pe cine alegem?

Majoritatea cotidienelor, revistelor, posturilor de radio şi televiziune funcţionează după legile economiei de piaţă, mai precis sunt comerciale. Proprietatea privată a luat naştere în presa românească fie prin privatizarea spontană a instituţiilor mass-media comuniste, fie prin crearea de noi întreprinderi.

Odată cu prăbuşirea vechilor instituţii mass-media au apărut noi forme de organizare şi de proprietate, iar cei care se aflau în acele momente în poziţii de decizie obţineau controlul asupra instituţiilor de presă astfel create. Aceste instituţii, în care conducerea nu investise practic niciun ban, intrau în competiţie cu altele, ce luau naştere ca firme private. Diverse grupuri de interese au cumpărat acţiuni prin firme intermediare şi au căpătat posibilitatea de a exercita controlul asupra conţinutului.

În mass-media româneşti se consideră, din perspectiva unei tipologii clasice, că modelul de organizare cel mai răspândit este cel liberal. Formele în care s-a aplicat şi dezvoltat acest model în ţările postcomuniste au stârnit numeroase comentarii, ce se apleacă în mod special asupra elementelor de încălcare a principiilor economiei de piaţă, de nonreglementare, de goană după profitul rapid şi de abdicarea de la responsabilităţile elementare ale presei. Toate acestea îndepărtează în mod semnificativ activitatea presei româneşti de o viziune liberală.

Cu toate acestea, perioada de tranziţie, complexitatea transformărilor sociale şi politice sau varietatea posibilităţilor de construire a instituţiilor mass-media au făcut ca niciun model de organizare a presei să nu fie dominant. Aşadar, astăzi avem deopotrivă instituţii controlate, trusturi de presă independente şi alte publicaţii pentru care deontologia profesională nu este importantă. În această junglă mediatică, cum ştim pe cine alegem?Constantin Tomescu!