Pachetul anti-reforma

Toti bebelusii Romaniei trebuie sa manance la fel, sa se imbrace la fel, in general sa traiasca la fel, indiferent de marimea salariilor mamicilor lor. Cam asta e ideea pe care guvernul Nastase a

Toti bebelusii Romaniei trebuie sa manance la fel, sa se imbrace la fel, in general sa traiasca la fel, indiferent de marimea salariilor mamicilor lor. Cam asta e ideea pe care guvernul Nastase a incercat s-o puna in practica, zamislind scurt, peste noapte, o ordonanta de urgenta care modifica Legea pensiilor. Respectiva ordonanta a schimbat modul in care se calculeaza indemnizatia pe care statul o plateste in timpul concediului pentru cresterea copilului. Astfel, de acum incolo, Executivul a plafonat aceasta indemnizatie la 4.212.000 de lei, indiferent de marimea salariului si, deci, de cotizatia platita la fondul de asigurari sociale. Cu alte cuvinte, degeaba o doctorita, o profesoara universitara, un manager au platit statului pentru indemnizatia asta mult mai multi bani decat o vanzatoare din angro, toate vor trebui sa-si creasca copiii cu aceiasi bani. Practic, statul, ca un haiduc modern, ia de la mamele mai avute si da la cele mai sarace. Dar, in Romania, in afara de bebelusi, mai sunt si alte categorii care trebuie aparate. O astfel de categorie o constituie somerii, care si ei trebuie sa traiasca toti la fel. Deja, de anul trecut, indiferent de marimea contributiei lunare la Fondul de Somaj, persoanele fara loc de munca primesc o alocatie unica reprezentand 75 la suta din salariul minim pe economie. Aceasta egalizare facuta cu buldozerul nu are precedent nici macar in epoca comunista. Pe vremea lu' al Batran, toate drepturile oferite oamenilor muncii, de la marimea pensiilor la durata excursiilor la bulgari, erau proportionale cu contributia financiara a fiecaruia. Acum, in Romania anului 2003, daca contabilizam masurile de "egalizare" a veniturilor unor categorii de populatie, descoperim ca izul familiar al lozincii "comuniste" de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi" n-a disparut deloc din politica fiscala a statului. Izul asta, inecacios si lipicios, il regasim intr-o droaie de legi. Impozitele pe salarii sunt atat de "progresive" incat anuleaza, intr-o buna masura, diferentele dintre diverse categorii profesionale. Dar, ghinion, tot exista unii cu salarii mult mai mari decat altii. De-aia domn' presedinte Iliescu, visand la o lume ideala, tip "liberte, egalite, fraternite", a venit cu o propunere naucitoare: salariile foarte mari sa fie taxate cu un impozit de 80 la suta. La randul sau, in calitate de specialist in case, Adrian Nastase a explicat frumos introducerea unor impozite mai mari pentru cei care au mai multe imobile. Premierul a declarat ca "ideea a fost de a incuraja o situatie in care proprietarii care au mai multe case sa fie supusi unei presiuni progresive a impozitarii si astfel sa fie nevoiti sa-si mai vanda din case, urmand ca si pretul caselor pe piata imobiliara sa scada in acest fel". Cu alte cuvinte, statul face protectie sociala jupuindu-i la sange pe cei care au acumulat ceva cheag. Practic, astazi, in Romania, se lucreaza la edificarea societatii capitaliste multilateral dezvoltate prin decimarea celor care au acumulat capital. Si aici nu e vorba de niscaiva miliardari de carton, ci de micii intreprinzatori, care au muncit si au riscat ca sa-si puna pe roate o afacere, sau de specialistii de varf care s-au chinuit ani de zile prin scoli, ca sa aiba un salariu mai bun. Din pacate, pe termen lung, aceasta politica fiscala are urmari devastatoare. Unul dintre efectele acestui pachet de legi "de egalizare" e ca se omoara tocmai competitia, care e motorul societatii capitaliste. Ce rost are sa te strofoci sa inveti mai bine decat vecinul, sa te specializezi, daca castigurile la leafa sunt infime? La noi, deja e o adevarata nenorocire sa-ti creasca salariul de la venitul minim pe economie la cel mediu. Daca ai venitul minim, primesti ajutoare pentru plata intretinerii, cota "sociala" de curent, cablu TV social, mai ai parte de un Economat si de fel si fel de alte "indulgente" fiscale. Daca avansezi si ajungi un cetatean "mediu", e jale, nu mai primesti nimic. Apoi, toti micii intreprinzatori sunt "tunsi" de stat exact cum tunde un gradinar crengile rebele ale unui gard viu. Dar cine sa-i mai angajeze pe miile de oameni care vor fi disponibilizati de la Siderurgica Hunedoara, Tractorul Brasov si de aiurea, daca nu sectorul privat, adica exact micii intreprinzatori care sunt hartuiti de Guvern? In concluzie, tot acest pachet de legi "de egalizare" fiscala, date in numele unei protectii sociale iluzorii, nu duce la nimic bun. Practic, aceste legi au un caracter anti-reforma, pentru ca impiedica dezvoltarea atat de necesarului sector privat din Romania. Pana la urma, daca se continua aplicarea lor, vom ajunge, ca in visul lui Ceausescu, sa fim toti egali. Dar vom fi egal de saraci.