Păcănelele, alungate din localități. Ce spun experții
0Problema păcănelelor este pe jumătate rezolvată după ce senatorii au votat ca acestea să fie scoase din orașe. Astfel, toate sălile de jocuri de noroc ar trebui mutate la marginea localităților într-un termen de 60 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Proiectul merge acum la deputați.
Proiectul PSD care prevede mutarea sălilor de jocuri de noroc în afara orașelor a fost votat marți, în unanimitate, de Senat. Conform inițiativei legislative, licenţa pentru jocurile de noroc se acordă în funcţie de numărul de persoane care au domiciliul în localitate, dovedit prin adeverinţă eliberată de autoritatea administraţiei publice locale, astfel încât să existe cel mult un punct de lucru la 20.000 de locuitori. Proiectul de lege vizează modificarea OUG 77/2009, fiind inițiat de un grup de parlamentari de la PSD și prevede că spațiul dedicat jocurilor de noroc este situat la cel mult 50 de metri de limita teritorială a orașului/municipiului ori a comunei, inclusiv a municipiului București. Sunt vizate toate agențiile de pariuri, cazinourile sau aparatele de tip păcănele sau slot machines, fiind exceptate agențiile Loto pentru comercializarea propriilor produse.
Ce spun experții
În România, potrivit unor statistici recente, cel puțin 15% dintre adulți joacă o formă de joc de noroc, iar incidența dependenței de jocuri de noroc la persoanele de peste 18 ani este de 0,6%, adică aproximativ 98.000 de oameni. Cei mai îndârjiți pariori români sunt în general bărbați tineri (18-24 de ani), necăsătoriți, din mediul urban, cu educație medie. La nivelul întregii țări funcționează peste 10.000 de agenții de pariuri sportive și peste 70.000 de aparate, cunoscute sub numele de păcănele.
Sorin Constantinescu, unul dintre cei mai apreciaţi experţi din industria de gambling, a explicat pentru „Adevărul“ de ce un astfel de proiect nu poate fi pus în practică. „Părerea mea este că a fost aruncat acum pe piață pentru a distrage atenția de la tot felul de alte probleme, explozii, droguri. Păi cum să scoată jocurile din orașe când au nevoie de bani, iar această industrie virează anual taxe și licențe 1,3 miliarde de euro? Este o prostie. Apoi sunt licențe luate pe 10 ani, achitate, nu poți schimba regulile în timpul jocului. Dacă vor să facă ceva pentru scăderea dependenței față de jocuri există ceva soluții care pot fi folosite. Să nu uităm că toți cei care activează în industria jocurilor au participat la fondul pentru combaterea acestei dependențe de jocuri. În acest fond s-au acumulat, în timp, 7 sau chiar 8 milioane de euro, dar banii au rămas în conturi, nu a fost folosit nici măcar un cent în campanii de conștientizare, de exemplu. În plus, cred eu ar fi util dacă s-ar scoate aparatele de jocuri din cârciumi și ar rămâne numai în sălile specializate. Acum le găsești peste tot chiar și în cătune, iar oamenii vin și își beau mințile după care se gândesc să joace și, ce vedeți, nu joacă responsabil. Apoi, tot prin cătunele astea mai sunt primiți să joace și minori și ne mirăm ca ajung dependenți. Nu în ultimul rând în mediul rural funcționează multe astfel de păcănele la negru și de aici și evaziunea fiscală”, a precizat Sorin Constantinescu.
Pierd în câteva minute toți banii
La rândul lui, psihologul clinician specialist în adicții Mihai Copăceanu crede că în acest domeniu este obligatoriu de făcut ceva pentru că dependența de jocurile de noroc este foarte gravă deoarece afectează pe mai multe planuri viața personală a jucătorului cât și viața sa de familie, viața socială și activitatea profesională. „Dacă la dependența de alcool avem aspecte psihologice și medicale în primul rând, la jocurile de noroc, aspectul financiar care este grav afectat are consecințe directe asupra tuturor celorlalte aspecte. Famila își pierde încrederea totală în el, relațiile de cuplu sunt puternic zdrucinate, iar suferințele financiare determină alte complicații. Sunt jucători care devin dependenți și care pierd în câteva minute toate resursele financiare disponibile. Aceștia se împrumută atât de la instituții financiare, dar și la persoane fizice, iar viitorul lor este perturbat”, spune Mihai Copăceanu.
Potențiale tendințe suicidare
Psihologul susține că aspectul clinic și substratul neurobiologic al dependenței de jocuri de noroc, dar și mecanismele neurocerebrale sunt similare dependenței de droguri. „Același circuit al plăcerii, același sistem de recompensă, aceleași arii cerebrale activitate între nucleus accumbens și amigdala. Mai grav, în mod predominant printre caracteristicile dependenței de jocurile de noroc avem minciună. La nivelul activității cognitive, avem distorsiuni, credințe iraționale, o gândire disfunctională și afectată a dependentului. Dependentul este în definitiv un pacient. În multe situații, până la 35-40% din cazuri pe langă diagnosticul principal de dependență de jocuri de noroc există și alte diagnostice, fie dependența de alte substanțe (tutun sau alcool) fie anxietate sau/și depresie. Ideația suicidară este de asemenea prezentă, mai ales după eșecuri repetate și piederi financiare considerabile”, spune Mihai Copăceanu care a mai subliniat ca o concluzie că din aceste motive avem nevoie de reglementări cu impact național atât în ceea ce privește sălile de joc de noroc cât și jocurile de noroc online.
Se încarcă comentariile...
