Ofiţerii acoperiţi din presă păzesc spionii străini

Preşedintele Traian Băsescu a intervenit joi seară în direct la Realitatea TV, unde a reafirmat că nu a semnat vreun angajament cu fosta Securitate. În intervenţia sa, şeful statului a spus

Preşedintele Traian Băsescu a intervenit joi seară în direct la Realitatea TV, unde a reafirmat că nu a semnat vreun angajament cu fosta Securitate. În intervenţia sa, şeful statului a spus că unul dintre obiectivele majore ale serviciilor secrete este să protejeze presa în faţa încercărilor de infiltrare a agenţilor străini.

"Serviciile secrete încearcă să protejeze media românească de infiltrarea unei structuri care să altereze mesajul", a precizat Traian Băsescu, care a precizat că nu are informaţii despre tentative în acest sens din partea unor servicii secrete străine. "Unul dintre obiectivele majore ale serviciilor secrete este ca în presa românească să nu se infiltreze ofiţeri acoperiţi ai altor servicii care să deturneze opinia publică", a mai spus preşedintele. Băsescu a precizat că nu este interesat să ştie ofiţerii acoperiţi ai serviciilor secrete. "Preşedinţii vin şi pleacă, dar serviciile trebuie să-şi păstreze intactă reţeaua de ofiţeri sub acoperire".
Fostul şef al SIE, Cătălin Harnagea, a declarat pentru Adevărul că practica de care vorbeşte preşedintele este una folosită în prezent în ţările membre NATO, mai ales în contextul ameninţărilor teroriste. Fostul şef al SIE spune că trebuie prevenite excesele şi că acest lucru este responsabilitatea comandanţilor de unităţi şi a şefilor serviciilor. "Ofiţerul de contact trebuie să nu accepte alt tip de informaţii, ca de exemplu, despre atmosfera din redacţie sau ce face unul sau altul. Dacă agentul vine cu aşa ceva, trebuie să i le refuze", mai afirmă Harnagea. El spune că "acoperiţii" serviciilor în presă provin din "cei importanţi din redacţii sau care au intrări importante".

Precizări ambigue despre secretizare
Băsescu a mai declarat că fostul director al SRI, Radu Timofte, a fost cel care l-a informat despre secretizarea "prin câteva decizii succesive" a dosarelor unor categorii de persoane, fiind vorba de politicieni, un grup de înalţi prelaţi şi un grup de sportivi. "Când am primit informaţia, pentru mine a fost un cartof fierbinte. ştiam că sunt părtaş, dacă nu mă manifest, la încălcarea legii", a precizat şeful statului. Marius Bercaru, purtătorul de cuvânt al SRI, a refuzat să dea detalii privind perioada în care aceste dosare au fost secretizate. "Nu comentăm în nici un fel declaraţia domnului preşedinte", a spus Bercaru. Surse apropiate activităţii serviciilor secrete afirmă că declaraţia preşedintelui a fost prea evazivă pentru a putea trage o concluzie. "Etapizat, poate să însemne pe parcursul mai multor guvernări, dar poate însemna şi o secretizare pe rând a dosarelor. De asemenea, poate însemna şi o secretizare selectivă, adică unele dosare au fost secretizate, iar altele, nu". Cătălin Harnagea ne-a precizat că în perioada cât a fost şeful SIE în CSAT nu s-au secretizat dosare.