O generaţie fără complexe

Spre deosebire de adulţi, puştii de astăzi ştiu să aleagă viitorul Copiii ne dau în fiecare zi o lecţie de viaţă. De atitudine degajată, de perspectivă coerentă şi de succes.

Spre deosebire de adulţi, puştii de astăzi ştiu să aleagă viitorul

Copiii ne dau în fiecare zi o lecţie de viaţă. De atitudine degajată, de perspectivă coerentă şi de succes. Prin pasiunea lor pentru playstation, haine trendy şi pentru vacanţe exotice, tinerii de astăzi ştiu mai bine decât adulţii că o perioadă de tranziţie se poate depăşi doar prin deschidere la ceea ce este nou. Părinţii care şi-au însoţit marţi seara copiii la concertul RBD au descoperit deodată cum arată generaţia de după '89. S-au regăsit doar la capitolul uniformă.

Dacă în perioada comunistă ţinuta era obligatorie, atât la şcoală, cât şi pe stradă, astăzi adolescenţii imită în vestimentaţie şi gesturi vedetele din seriale sau din industria muzicală, după care generează un tipar printre colegii din clasă. Brăţări multe, colorate, tricouri lejere, neapărat branduite, blugi mulaţi sau lungi de calcă pe ei, bascheţi şi curele cât mai strălucitoare. Dar arma de rezistenţă este reprezentată, fără îndoială, de blugii cu bretelele căzute.

Din marea de copii, fani adevăraţi ai celor de la RBD, de pe stadionul Cotroceni, una din cinci fete sigur purta astfel de pantaloni, cu o mândrie aşa cum o mai vezi doar pe feţele politicienilor când o mai pun de o suspendare. Politicienii însă n-ar reuşi nici în trei mandate să adune atâta suflare cât au reuşit cei şase solişti mexicani, "nişte telenovelişti", după cum îi apreciau pe înfundatelea părinţii nevoiţi să asiste alături de copii la concert. Tocmai de aceea, spre deosebire de adulţii prinşi în scenariile socio-politice, puştii de astăzi ştiu să aleagă viitorul, adică ceea ce le place. Cu siguranţă, diferenţe de genul "părinţii ăluia îşi permit, al celuilalt, nu" au fost şi vor mai fi, însă şocul schimbului de generaţii de după Revoluţie se estompează.

Singurii care se apropie de mimica, obişnuinţele şi de abordările europenilor sunt adolescenţii din România. Ei sunt cei care nu se miră, atunci când merg în străinătate, de cum ştiu alţii să zâmbească atunci când se plimbă pe stradă sau de cum nu sunt timoraţi atunci când intră într-un magazin, chiar dacă nu au buzunarele doldora de bani. Poate că este revoltător pentru unii faptul că puştii îşi doresc un scuter la 16 ani, o maşină la 18 şi o vacanţă măcar în Grecia, indiferent de vârstă. Însă, cu siguranţă, este mai bine decât să răbufnească în bătăi prin clase, înveninaţi de problemele de zi cu zi ale părinţilor.

"Ia-o mai uşor şi încearcă să faci ce-ţi place".