Nori negri la orizontul economiei mondiale

"Relansarea economica mondiala si-a anuntat sosirea, dar va mai intarzia". Iata refrenul pus pe note de Fondul Monetar International si fredonat de bancherii lumii, reuniti la sfarsitul saptamanii

"Relansarea economica mondiala si-a anuntat sosirea, dar va mai intarzia". Iata refrenul pus pe note de Fondul Monetar International si fredonat de bancherii lumii, reuniti la sfarsitul saptamanii trecute la Washington. Sesiunea anuala a FMI si BIRD s-a desfasurat in plina criza de incredere in posibilitatile de relansare a economiei mondiale. Viguroasa la inceputul anului, activitatea economica internationala a slabit considerabil dupa aceea si exista riscul unei noi recesiuni globale, deoarece factorii care determina perspectivele de crestere sunt, in general, negativi. Pietele financiare cunosc din vara caderi masive. Indicele Dow Jones, dupa care se ghideaza Wall Street-ul, a coborat zilele trecute la cel mai scazut nivel din ultimii patru ani. Caderi spectaculoase au cunoscut si bursele din Londra, Frankfurt si Tokio. De la o vreme, se remarca o agitatie in crestere pe pietele financiare, care incearca sa ghiceasca in zatul de cafea care vor fi consecintele unui razboi in Orientul Mijlociu asupra pretului barilului de petrol, care a urcat deja la 30 de dolari. Exista voci care afirma ca in cazul in care in conflict vor fi implicate si alte state decat Irakul, costul butoiului de titei se va dubla sau chiar tripla, ceea ce ar avea consecinte catastrofale asupra economiei mondiale. Cat timp amenintarea unui razboi in Irak ramane reala, nu poate fi exclusa posibilitatea unei noi recesiuni globale, s-a spus la reuniunea financiara internationala de la Washington. "Nu ar fi productiv sa cadem intr-un pesimism fara fundament", a declarat directorul general al FMI, Horst Koehler. Marii bancheri ai lumii s-au facut insa ca nu aud mesajul lui Koehler. Statele Unite merg spre relansare pe un drum plin de hartoape, spunea secretarul american al Trezoreriei, Paul O'Neill. Deficitele externe ale SUA, agravate de lupta impotriva terorismului, sunt o sursa a dezechilibrelor economice atat pe plan intern, cat si international. Responsabilul american s-a aratat dezamagit de atitudinea partenerilor europeni si japonezi, care nu se alatura Statelor Unite pentru a scoate economia mondiala din actualul impas. A sosit momentul pentru Europa sa decida daca vrea sa fie locomotiva economiei mondiale sau ultimul sau vagon, a incercat cineva sa trezeasca orgoliile bancherilor de pe vechiul continent. Dar degeaba. Relansarea europeana este gripata. Germania, prima putere economica a Europei, se afla in postura scolarului lenes. PIB-ul sau n-a crescut decat cu 10% dupa 1995, fata de o medie de 15% pentru ansamblul zonei euro. In ochii FMI, Germania si Japonia reprezinta "un pericol" pentru redresarea mondiala. Alte riscuri vin din America Latina. Situatia din Brazilia este mereu sursa a numeroase incertitudini. Iar Argentina continua sa mearga pe marginea prapastiei. Nici Turcia n-a fost taiata de pe lista potentialelor focare de criza. Semnale pozitive vin insa din Europa de Est, unde cresterea economica a statelor din zona a fost, in ultimii doi ani, relativ stabila, desi conjunctura internationala s-a deteriorat in intervalul respectiv. Expertii FMI spun ca multe dintre tarile est-europene au tras foloase de pe urma unor politici economice si financiare credibile si a unui climat de afaceri prietenos. Ambele performante au contribuit la cresterea investitiilor straine directe in regiune, indeosebi in Cehia, Polonia si Ungaria. FMI atrage insa atentia, in raportul sau anual, asupra unor dificultati pe care tarile din Europa de Est trebuie sa le inlature. Cehia, de exemplu, este confruntata cu un deficit bugetar foarte mare, de peste 8% din PIB, datorat in buna parte inundatiilor catastrofale din vara. Iar Polonia trebuie sa faca fata unei incetiniri pana in pragul stagnarii a activitatii economice. Bilele albe primite de Romania de la FMI au in vedere ritmul de crestere sustinut si imbunatatirea indicatorilor macroeconomici, in ansamblu. FMI atrage insa atentia ca actualul dinamism economic nu poate fi mentinut fara reforme structurale, care sa sporeasca eficienta intreprinderilor si competitivitatea produselor romanesti. Astfel de aprecieri se bazeaza pe o realitate foarte deranjanta pentru actualii guvernanti. Productia creste, si inca intr-un ritm rapid, in schimb, la buget vin mai putini bani decat ar trebui. Explicatia consta in faptul ca multi dintre cei care contribuie la imprimarea actualului dinamism economic consuma mai mult decat produc. Daca agentii economici respectivi nu vor fi adusi, prin restructurare sau privatizare, in situatia de a fi profitabili, sporurile de bogatie astfel obtinute (circa 4 miliarde de dolari in ultimii doi ani, dupa afirmatiile premierului Nastase) vor ramane mai mult pe hartie. La buget nu vor veni banii scontati, iar guvernul va fi nevoit sa reduca cheltuielile, inclusiv pentru stimularea cresterii economice. FMI atrage atentia nu numai Romaniei, ci si celorlalte tari est-europene, ca accelerarea reformelor structurale este cu atat mai necesara, cu cat la orizontul economiei mondiale se ingramadesc nori tot mai amenintatori.