Analiză „Niciun rol nu mai este în siguranță”. Cum este transformată zona corporatistă Pipera în următoarea victimă a „asiatizării” și automatizării

Decizia companiei Oracle de a concedia mii de angajați, pe fondul investițiilor masive în inteligență artificială, nu este un caz izolat, ci parte dintr-un fenomen mai amplu care va începe să afecteze și piața muncii din România.

Sursă foto: Shuttterstock

Dincolo de cifrele anunțate la nivel global, specialiștii avertizează că presiunea investitorilor, automatizarea accelerată și reorganizarea competențelor vor avea efecte concrete. „În special în companiile internaționale care sunt direct dependente de bursă. Pentru că presiunea care s-a născut pe bursă va face managementul mai multor corporații, în special din zona asta unde se poate introduce un pic de automatizare, îi va determina să ia decizii abrupte pentru că le cer acționarii, le cere bursa”, explică pentru „Adevărul” specialistul în resurse umane Doru Șupeală .

Mecanismul este, în esență, unul de imitație accelerată. De exemplu, un semnal dat de o companie importantă - în speță, cel transmis de fostul CEO de la Twitter, care a disponibilizat masiv angajați și a transmis mesajul că firma funcționează la fel de bine și fără ei - a produs efecte imediate pe piețele financiare.

 „Acel semnal a avut imediat efecte pe bursă, acțiunile companiei respective au crescut rapid, artificial, și asta a alimentat pe foarte mulți oameni care gândesc în termen de lăcomie și randamente înalte, mai ales artificiale, pe termen scurt, și care au dus la crearea acestei presiuni asupra top management-ului din corporații să grăbească cumva automatizarea unor procese și servicii și mai ales să obțină reduceri de costuri prin concedieri masive”, susține el.

De asemenea, Doru Șupeală atrage atenția că mulți dintre decidenți acționează chiar și atunci când au îndoieli reale privind capacitatea efectivă a automatizării de a înlocui oamenii: „Chiar dacă se dovedește deja în multe cazuri, deocamdată izolate, că inteligența artificială implementată așa, inconștient, produce mai degrabă daune și pierderi pe termen lung decât câștiguri."

La rândul său, Corina Petcu, specialist HR, confirmă că România nu va rămâne un teritoriu izolat: hub-urile din Europa de Est fac parte din aceleași structuri operaționale ale marilor companii, iar deciziile strategice se iau la nivel global, nu local.

Ea estimează o probabilitate „moderată spre ridicată" ca valurile de concedieri să ajungă în regiune, subliniind că nu mai este vorba doar de reducerea costurilor, ci de o repoziționare strategică a industriei tech determinată de investițiile accelerate în AI și automatizare.

Niciun rol nu mai este în siguranță - dar unele joburi sunt mai expuse 

„Nu cred că mai există vreun rol care să fie în siguranță. Mai degrabă aș spune că e în siguranță o anume tipologie de specialiști, în special cei foarte experimentați, seniori cu capacitate de a gândi strategic și de a gândi platforme și soluții complexe”, este de părere Doru Șupeală.

Restul - cei aflați în poziții mediane, implicați în roluri de execuție - sunt expuși indiferent de domeniu: „Se automatizează marketing, se automatizează HR, se automatizează și funcțiile support, se automatizează scrierea de software, structurarea de soluții informatice”, continuă el.

Specialistul observă că rolurile de quality assurance au fost deja puternic lovite în ultimii doi-trei ani, înainte ca AI-ul să devină atât de accesibil pe piață, iar customer support-ul, call center-ul și asistența tehnică sunt în continuare sub risc direct.

Un avertisment aparte vizează zona Pipera din București, simbol al angajărilor masive din IT și BPO: „Toți oamenii care lucrează în Pipera, sau o mare parte dintre ei, lucrează în roluri sau în companii care sunt în zona asta de asistență, clienți, call center, support pentru operațiuni. Și pe ei o să-i afecteze foarte tare, dacă nu direct automatizarea, o fază intermediară pe care eu am denumit-o asiatizarea”, crede acesta.

Prin „asiatizare", Doru Șupeală înțelege mutarea operațiunilor către India și alte țări asiatice, care pot presta aceleași servicii la costuri semnificativ mai mici - o etapă intermediară între modelul actual și automatizarea completă.

În opinia Corinei Petcu competențele din zona cloud, cybersecurity, data și AI devin tot mai căutate, ceea ce reflectă nu o contracție a industriei, ci o schimbare structurală a tipului de expertiză necesar.

Riscul efectului de domino 

Oracle nu este un caz singular, iar Corina Petcu avertizează că industria tech trece printr-o etapă de recalibrare care poate antrena decizii similare și în alte organizații mari. Județul Prahova oferă deja un semnal concret: au devenit publice anunțuri privind concedieri în companii cu tradiție, ceea ce arată că schimbările globale ajung rapid și la nivel regional, după cum spune ea.

„Noi uităm faptul că atunci când înființezi o firmă, în România, se cheamă societate. Că este societate cu răspundere limitată sau este societate pe acțiuni, este societate. Pentru că filosofia creerii unui business este să rezolvi o problemă a societății," punctează Doru Șupeală.

Deciziile strict focalizate pe profit și lăcomie pe termen scurt creează, în viziunea sa, probleme sociale majore în loc să rezolve problemele societății.

Un element agravant în cazul României este absența aproape totală a sindicatelor în IT - un sector care a trăit, în cuvintele lui Doru Șupeală, „într-un paradis" și nu s-a organizat în consecință: „Cu siguranță nici măcar un sindicat nu putea să oprească acest tăvălug, dar putea să-l atenueze și putea să impună companiilor să le dea oamenilor niște pachete compensatorii care să le ofere cumva confort pentru 3 luni, 6 luni, un an."

Ce rămâne de făcut la nivel individual

Dacă soluțiile colective lipsesc, rămâne adaptarea individuală - iar aceasta presupune, în primul rând, abandonarea mentalității fixe cu care mulți profesioniști din IT și-au construit cariera. „Cei mai mulți oameni din IT, din păcate am eu o expresie, au pus frâna în viață când au ajuns în industria asta, au considerat că gata, tot efortul pe care ei trebuie să-l depună spre a se actualiza s-a încheiat și l-au prins pe Dumnezeu de picior”, completează Doru Șupeală.

Direcția pe care o propune este orientarea spre competențe greu imitabile, valoroase în relații directe - față în față -, în servicii personalizate care nu pot fi replicate la scară industrială: „cine vrea să supraviețuiască profesional trebuie să se ducă spre zona asta în care valoarea pe care o livrează este o valoare de nișă, foarte greu multiplicabilă și în care beneficiarul prețuiește faptul că are un partener uman în tranzacția respectivă."

El trasează o analogie care ilustrează bine polarizarea ce urmează să se producă pe toate piețele: produsele industriale ieftine, disponibile oricui, față de produsele artizanale premium, accesibile celor cu resurse.

„Cam asta se va întâmpla. Unii oameni vor avea bugete să cumpere produse și servicii livrate și create de oameni și foarte personalizate, alții o să cumpere de la angro. Și ce se va face angro va fi cu siguranță automatizat”, preconizează specialistul.

Sectoarele care oferă un orizont mai stabil sunt, în opinia sa, retail-ul și comerțul aflate în dezvoltare, infrastructura, energia, medicina și serviciile de îngrijire a oamenilor. Educația, deși prost poziționată în România, spune el, va deveni tot mai relevantă: „educația este singura cale spre a fi în siguranță și a avea confort material."

Corina Petcu susține că urmează o perioadă de adaptare marcată de competiție crescută, cerințe profesionale mai ridicate și reorganizări interne, dar piața muncii are capacitatea de a se regla. „Cei care vor învăța continuu și vor accepta schimbarea vor avea în continuare locul lor în industrie”, conchide ea.

Amintim că Oracle a început să concedieze mii de angajaţi, pe fondul presiunilor financiare generate de investiţiile masive în infrastructura pentru inteligenţă artificială. Compania a informat deja o parte dintre angajaţi despre disponibilizări, potrivit unor persoane apropiate situaţiei citate de CNBC, la 1 aprilie 2026. Reducerile de personal vin într-un moment în care acţiunile Oracle au scăzut puternic, investitorii fiind îngrijoraţi de nivelul ridicat al cheltuielilor şi al datoriilor asumate pentru dezvoltarea infrastructurii destinate inteligenţei artificiale.

Oracle, care avea aproximativ 162.000 de angajaţi în mai 2025, a refuzat să comenteze oficial situaţia. Acţiunile companiei au scăzut cu 26% de la începutul anului, performanţă mai slabă decât cea a altor giganţi din sectorul tehnologic.

Deşi Oracle continuă să vândă baza sa principală de date utilizată de companii pentru stocarea şi gestionarea informaţiilor, firma a accelerat în ultimii ani investiţiile în centre de date capabile să susţină aplicaţiile de inteligenţă artificială. Compania concurează în acest domeniu cu mari furnizori de servicii cloud, precum Amazon, însă are dimensiuni mai reduse decât principalii rivali.

Pentru a finanţa această extindere, Oracle a apelat intens la piaţa datoriilor. În ianuarie, compania a anunţat un plan de atragere a aproximativ 50 de miliarde de dolari prin datorii şi capital. În timpul raportării rezultatelor financiare de luna trecută, conducerea a precizat însă că nu mai intenţionează să contracteze noi datorii în 2026.

În septembrie, Oracle a anunţat că obligaţiile sale contractuale de venituri viitoare au crescut cu 359%, până la 455 de miliarde de dolari, după semnarea unui acord cu OpenAI în valoare de peste 300 de miliarde de dolari.

Potrivit analiştilor TD Cowen, concedierea a aproximativ 20.000 până la 30.000 de angajaţi ar putea genera un flux suplimentar de numerar liber între 8 şi 10 miliarde de dolari.

Conducerea Oracle susţine însă că investiţiile în inteligenţa artificială vor aduce beneficii pe termen lung. Clay Magouyrk a declarat recent că cererea pentru infrastructura de inteligenţă artificială, atât pentru procesoare grafice, cât şi pentru procesoare centrale, continuă să depăşească oferta.