Muzeul Tarii Crisurilor - lasat fara sediu de un troc politic UDMR-PSD

Muzeul Tarii Crisurilor adapostit in Palatul Baroc din Oradea va trebui sa-si caute un nou sediu. Procesul dintre Episcopia Romano-Catolica si reprezentantii statului roman, inceput in 1997, a ajuns

Muzeul Tarii Crisurilor adapostit in Palatul Baroc din Oradea va trebui sa-si caute un nou sediu. Procesul dintre Episcopia Romano-Catolica si reprezentantii statului roman, inceput in 1997, a ajuns la final, fiind pierdut, prin non-combat, de statul roman. Palatul Baroc a fost trecut in proprietatea statului printr-un act de donatie semnat de protopopul romano-catolic Belteki Francisc in 1963. Avocatii episcopiei au sustinut insa ca aceasta nu era expresia liberei vointe a prelatului, el fiind fortat s-o faca de catre autoritatile comuniste. Procesul propriu-zis a inceput la Judecatoria Buzau, Episcopia suspectandu-i pe magistratii oradeni ca ar putea favoriza Consiliul Judetean Bihor. Declinandu-si competenta materiala, Judecatoria Buzau a trimis dosarul tribunalului din aceeasi localitate, care, in 1997, a decis ca actul notarial din 1963 fusese incheiat de catre protopopul Belteki "in lipsa totala a vointei de a dona". Ca atare, s-a dispus radierea din Cartea Funciara a dreptului statului roman de folosinta vesnica. Consiliul Judetean, Consiliul Municipal si Muzeul au atacat decizia la Curtea de Apel Ploiesti, aratand ca donatia fusese facuta fiindca numai asa cladirea putea fi salvata de la distrugere. La sfarsitul anului 2002, au castigat. De aici, lucrurile s-au schimbat radical. Apararea Bisericii, reprezentata pana atunci de trei avocati oradeni, a fost preluata de cunoscutul senator UDMR Frunda Gyorgy. Acesta face recurs la Curtea Suprema de Justitie si reuseste, pe 9 iulie 2004, sa intoarca rezultatul in favoarea Episcopiei Romano-Catolice. Revoltator este ca reprezentantii statului in proces, in speta Consiliul Judetean, au trimis in instante doar juristii proprii, angajati cu lefuri de functionar, asadar nemotivati. Asta, in timp ce tot statul angajeaza pentru chestiuni mult mai putin importante case de avocatura platite cu bani grei. Mai mult, juristii consiliului au fost pusi sa faca figuratie. Nu s-a facut o expertiza care sa dovedeasca implicarea financiara a statului in salvarea Palatului si s-a refuzat chiar sa se pretinda Episcopiei despagubirea echivalenta cu contravaloarea lucrarilor de restaurare a Palatului Baroc, de la sfarsitul anilor '60, desi suma sare, potrivit unor specialisti, de doua milioane de dolari. Presedintele Consiliului Judetean, Kiss Alexandru, refuza sa comenteze: "Nu stiu, nu ma pricep, este treaba juristilor". E clar ca retrocedarea resedintei episcopale romano-catolice de la Oradea a fost negociata la nivel de partide, gratie rolului de arbitru pe care UDMR l-a jucat cand cu CDR, cand cu PSD. PSD a oficializat legatura intr-atat incat a si numit un om de contact permanent cu UDMR, in persoana lui Viorel Hrebenciuc, care a condus si operatiunea retrocedarii Palatului Baroc. Muzeografii povestesc cum, anul trecut, aflat la Oradea, Hrebenciuc a vizitat in secret muzeul si a avut o mustrare de constiinta. S-a luat, la propriu, cu mainile de cap vazand pentru prima oara "pe viu" cat de pagubos este trocul partidului sau cu UDMR. Implicatia adanca a factorului politic este demonstrata de insusi episcopul Tempfli Jozsef, care, printr-un comunicat de saptamana trecuta, multumeste pentru castigarea procesului presedintelui judetean UDMR Lakatos Peter si colaboratorilor domniei sale: fostului presedinte al Consiliului Judetean Stefan Seremi (PD) si actualului presedinte Kiss Sandor (UDMR). Conform unui Protocol incheiat anul trecut cu episcopia de conducerea Consiliului Judetean, muzeul e tolerat timp de 5 ani in Palat. In acest timp, episcopia va incepe sa-si mute resedinta. "E logic ca si resedinta episcopala sa fie aici, impreuna cu birourile administrative, cu seminarul teologic si cu internatul de baieti, fiindca aici erau si in 1942, inainte de razboi", spune episcopul. Pe langa acestea, in Palat vor fi mutate, de asemenea, si sediul organizatiei de filantropie Caritas Catolica, si policlinica finantata de aceasta. Protocolul nu specifica ce se va intampla in cazul in care nu se va gasi un spatiu adecvat pentru muzeu. "Asteptam ca autoritatile judetene si centrale sa constientizeze totusi ca muzeul are nevoie de un spatiu cu cerinte speciale referitoare la microclimat si securitate", spune Aurel Chiriac, directorul muzeului.