Muncitorii romani din Spania sunt cazati in baraci pe care platesc cat pentru un apartament in Barcelona

Din inchirierea a 10 celule, angajatorul scoate salariul unui muncitor

La o jumatate de an de la plecarea primului lot de culegatori, dupa nenumarate scandaluri si moartea suspecta a unui lucrator, Oficiul National pentru Recrutarea si Plasarea Fortei de Munca in Strainatate a catadicsit sa-si trimita doi reprezentanti in Spania. Pentru verificarea conditiilor de munca si cazare ale muncitorilor romani, reprezentantii Ministerului Muncii au fost nevoiti sa "inspecteze" doar zonele Alcarras si La Portella, impuse de fermierii spanioli. La societatile Viyefruit, Fruites Ribes si Catafruit, muncitorii romani culeg si sorteaza, pentru 3,66 euro pe ora, piersici, nectarine si pere. Ei sunt la concurenta cu muncitori veniti din Columbia si Maroc. Dupa cum ne-a declarat presedintele asociatiei fermierilor din regiunile Huelva, Catalanya si Castilia, Joan Josep Verge, "noi am avut de ales intre romani si polonezi. Am ales romanii, pentru ca au salariile cele mai mici. Daca am dat gres, la anul nu-i vom mai angaja". In fermele in care lucreaza muncitorii romani, angajatorii spanioli asigura cazarea pentru o chirie de 10 la suta dintr-un salariu lunar de 600 de euro. Intr-o camaruta de nici cinci metri patrati, cu ciment pe jos si trei paturi suprapuse, stau inghesuite sase suflete. Pentru o astfel de "baraca", angajatorul spaniol primeste 360 de euro, echivalentul chiriei pentru un apartament de trei camere in Barcelona. In nici una dintre incaperi nu exista aparat de radio sau televizor. Explicatia fermierilor spanioli a fost: "Nu stiu limba si nu inteleg nimic, motiv pentru care nu au nevoie". De remarcat este faptul ca, de cand a plecat primul lot de capsunari si pana acum, conditiile de cazare pentru muncitorii romani au scazut, iar pretul chiriei a crescut de la 3 la suta din salariul lunar la 10 la suta. Directorul general al Oficiului National pentru Recrutarea si Plasarea Fortei de Munca in Strainatate, Daniela Andreescu, ne-a declarat: "Potrivit contractului, Oficiul nu se poate implica in tariful de cazare. Muncitorii pot refuza anumite spatii de cazare, dar nu pot stabili pretul. In contract scrie ca angajatorul trebuie sa asigure conditii normale de cazare". Intrebata ce se intampla daca angajatorul considera "conditii normale" corturile, doamna director a raspuns: "Pana acum nu ne-a sesizat nimeni. Voi face o adresa catre Inspectia Muncii din Spania, in care voi solicita tarife diferentiate de cazare, in functie de conditiile oferite". Din cauza ca Oficiul nu a negociat conditiile de munca si cazare ale muncitorilor romani, la o singura ferma din Spania, numai din inchirierea a 10 "baraci", angajatorul economiseste salariul unui culegator. Cei mai multi muncitori sustin ca sunt si asa multumiti. Ei provin din medii diferite si zone defavorizate. Inainte de a accepta meseria de culegatori in Spania au fost vanzatori la aprozare, analisti programatori, profesori sau mici intreprinzatori. "Din banii adunati in Spania, vom construi in Romania case, ne vom cumpara masini sau vom incerca sa punem pe picioare o afacere. Aici facem economii. Pe mancare nu cheltuim mai mult de 50 de euro pe luna. Din tara ne vin verdeturile si borsul, iar de aici mai cumparam cate o gaina". Fermele in care lucreaza muncitorii romani sunt la aproape 200 de kilometri de Barcelona si nici unul dintre ei nu-si permite sa cheltuiasca 50 de euro, cat costa transportul pana in oras. Culegatorii nu beneficiaza de asigurari pe viata, biletele de autocar din Romania pana la noul loc de munca si asigurarile de sanatate, toate in valoare de aproximativ 500 de euro, sunt suportate de ei.