Motorul sino-indian al Asean

Emergenţa cuplului China-India obligă Asean la schimbări structurale. Invers, grupul este important şi pentru vecinele Coreea de Sud, Japonia, Australia sau Noua Zeelandă. La două

Emergenţa cuplului China-India obligă Asean la schimbări structurale. Invers, grupul este important şi pentru vecinele Coreea de Sud, Japonia, Australia sau Noua Zeelandă.

La două zile după summitul Asean, la Cebu a avut loc şi un conclav al Asiei de Est. Cele 16 state participante au semnat un acord asupra reducerii consumului de combustibili fosili şi, implicit, a influenţei politice a acestuia. Ecologiştii Asiei reclamă însă că pactul nu prevede nicio cotă de reducere a emisiilor carbonice. Regiunea în discuţie produce 11% din cantitatea globală de de hidrocarburi dar consumă 21% - diferenţa fiind adusă din Orientul Mijlociu. Motiv pentru care Japonia a anunţat crearea unui fond de două miliarde de dolari pentru implementarea în statele asiatice a unor soluţii energetice alternative.

Fabrica lumii

Tokyo a primit în schimb asentimentul general pentru ideea unei zone de liber-schimb pan-asiatică. Fără calendar stabilit, o asemenea mega-comunitate economică ar include cam jumătate din populaţia mondială, responsabilă în prezent pentru o cifră anuală de afaceri de ordinul a 9.000 de miliarde de dolari. China a admis să semneze cu blocul Asean un acord de liberalizare a serviciilor, telecomunicaţiilor şi energiei - ca fundament al unui acord de liber-schimb programat pentru anul 2010. Reuniunea a fost încă un prilej şi pentru India de a-şi demonstra angajamentul în Asia de Sud-Est. Schimburile India-Asean s-au înzecit în ultimul deceniu, pană la 23 de miliarde de dolari, o dată cu ridicarea economiei indiene. Noile domenii de cooperarea se referă mai ales la transport şi infrastructură, dar continuă şi programele de formare antreprenorială, predare a limbii engleze şi implementare a tehnologiilor informatice.

Egalizare în perspectivă

Separat de voinţa lor de a-şi extinde afacerile cu vecinii estici, China şi India sunt un motor ar integrării cel puţin economice a grupului Asean. Piaţa chineză are 1,2 miliarde de indivizi şi o singură legislaţie; cea indiană are doar un miliard. Ca urmare, în 2005 China a atras investiţii străine de 60 de miliarde de dolari, dublu decât întregul Asean. Experţii sfătuiesc organizaţia să permită mişcarea netaxată în interiorul blocului, pentru a mai fi o destinaţie favorită de amplasare a fabricilor. De aceea, liderii Asean şi-au propus la Cebu crearea unei asemenea regiuni de liber-schimb, cu 570 de milioane de locuitori, până în 2015. Invocata integrare de tipul UE are în faţă obstacole încă foarte mari. În timp ce Laos abia ajunge la un PIB de 2.000 de dolari, Singapore se bucură de 28.600 USD per capitală şi de jumătate din capitalul străin adus în regiune. Mai mult, sistemele politice se învârtesc încă în jurul unor autoritarisme de felul monarhiei absolute, juntei militare sau partidului-stat.