Mos Craciun vine din Schengen

Bilantul de sfarsit de an al cabinetului Nastase seamana cu un brad de Craciun. NATO, crestere economica, drum deschis spre Uniunea Europeana, globurile stralucesc de iti iau ochii. Dar steaua din

Bilantul de sfarsit de an al cabinetului Nastase seamana cu un brad de Craciun. NATO, crestere economica, drum deschis spre Uniunea Europeana, globurile stralucesc de iti iau ochii. Dar steaua din varful pomului a plantat-o Ministerul Muncii: rata somajului a scazut la 8,1%. Cu alte cuvinte, Romania are o rata a somajului mai mica decat unele tari occidentale, precum Spania, Italia sau Portugalia. Acest miracol are cateva explicatii simple. In primul rand, dictionarul defineste somerul ca fiind o persoana apta de munca ce nu reuseste sa-si gaseasca de lucru. In acceptia Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca, un somer e o persoana fara slujba care vine periodic sa-si faca de lucru inscriindu-se pe fisele agentiei. Si multi, pentru ca nu mai primesc nici un ajutor de la stat, nu se mai obosesc s-o faca. Oricum, marea lor majoritate lucreaza la negru, pentru ca economia subterana e inca infloritoare in Romania. A doua cauza a scaderii serioase a somajului o constituie deschiderea, pentru romani, a granitelor Uniunii Europene. Desi estimari precise sunt greu de facut, in acest moment cinci-sase sute de mii de compatrioti lucreaza, care cum pot, prin Occident. Aceasta migratie in masa are, deja, efecte notabile asupra economiei. Astfel, anul acesta, romanii din strainatate au trimis in tara 1,3 miliarde de dolari. Cifra este cu 200 de milioane de dolari mai mare decat capitalurile care au intrat in Romania sub forma de investitii straine directe. Cu alte cuvinte, in clipa de fata, cei mai mari investitori straini din Romania sunt chiar romanii din afara. De asemenea, aceasta plecare masiva a romanilor peste hotare s-a soldat cu consecinte remarcabile si pe plan social. Pana acum doi ani, una dintre caracteristicile importante ale saraciei acute din Romania era caracterul ei geografic. In regiuni intinse, cum ar fi Valea Jiului sau judetele din nordul Moldovei, lumea facea foamea, la propriu, caci piata muncii era extrem de saraca. Acum, plecarea oamenilor, fie la cules de capsuni spaniole, fie pe santierele germane, a redus sensibil tensiunea din aceste zone. Un bun exemplu in acest sens este judetul Neamt, unde, de la inceputul anului, rata somajului a scazut de la 18 la 10 la suta. Scaderea este si mai evidenta in municipiul Roman, caci, acolo, din vara si pana acum, rata somajului a scazut uluitor, de la 32 la suta la 10 la suta. Indirect, acest exod masiv peste granite a mai adus si economii importante la buget. Unii dintre cei plecati mai incasau firavul ajutor de somaj, asa ca, prin plecarea lor, bugetul a scapat de o povara. Din acest motiv, marimea excedentului Fondului de somaj, care a ajuns la 6.000 de miliarde de lei, i-a luat prin surprindere si pe sefii Ministerului Muncii. Altii dintre cei care au luat drumul strainatatii lucrau la negru, asa ca si in acest sector s-au eliberat "posturi" destule. Slujbele din economia subterana sunt prost platite, dar sunt oricum peste venitul minim garantat asigurat de stat. Aceasta a fost cauza pentru care numarul de cereri pentru venitul minim garantat a scazut dramatic. In Botosani, ca sa dam un exemplu, din cei 33.000 de asistati social inregistrati aici mai bine de 10.000 au fost scosi, in ultimele luni, de pe listele celor care beneficiaza de venitul minim garantat. Pur si simplu, oamenii, decat sa lucreze noua zile pe luna in folosul comunitatii, ca sa beneficieze de venit, au considerat ca e mai rentabil sa lucreze cu ziua, fara acte. Pana la urma, acest fenomen, similar cu cel petrecut in Irlanda inceputului de secol XX, va avea efecte directe si in economia oficiala. In acest moment, varful de lance al exporturilor romanesti il constituie industria textila si cea a pielariei. Nu intamplator, in aceste sectoare, lefurile sunt sub media pe economie, grosul salariilor fiind egal cu cel minim. Dar, datorita goanei spre Vest, la care se adauga unele firave programe de reconversie profesionala, oamenii capabili sa lucreze pe bani putini sunt din ce in ce mai putini. Acest lucru a permis Ministerului Muncii sa ia o decizie importanta, caci patronii n-au protestat prea mult: de la 1 ianuarie 2003, salariul mediu va creste de la 1.750.000 de lei la 2,5 milioane de lei. In concluzie, anul acesta, Mos Craciun din spatiul Schengen a adus romanilor cateva sute de mii de slujbe bine platite. Din acest motiv, in Romania se traieste greu, dar nu se mai moare de foame, asa ca s-au imputinat mitingurile "pentru paine". Dar de-acum incolo, ca sa traim mai bine nu mai depinde de Bruxelles, ci de Bucuresti.