Ministerul Educaţiei e inconsecvent

Iniţiativele legislative ale parlamentarilor se întorc de la Ministerul Educaţiei cu avize nefavorabile. În plus, MEdC trimite în parlament oameni nepregătiţi, care nu sunt în stare să lupte

Iniţiativele legislative ale parlamentarilor se întorc de la Ministerul Educaţiei cu avize nefavorabile. În plus, MEdC trimite în parlament oameni nepregătiţi, care nu sunt în stare să lupte pentru anumite proiecte legislative. Preşedinta Comisiei de Învăţământ, ştiinţă, Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor, Lia Olguţa Vasilescu, vorbeşte, în exclusivitate, pentru Adevărul şcolar şi universitar, care se distribuie gratuit împreună cu ziarul în fiecare marţi, despre relaţia Ministerului Educaţiei cu Parlamentul.
- Cum relaţionează Parlamentul României cu Ministerul Educaţiei?
- Absolut niciun proiect de lege care este elaborat de parlamentari, indiferent că sunt de la guvernare sau din opoziţie, nu primeşte aviz favorabil de la minister. Este deranjant, pentru că sunt legi foarte bune, care nu implică o latură financiară. În comisie, reprezentantul ministerului acceptă varianta noastră. Când ajungem în plen, ca să susţinem raportul comisiei, ne trezim că vine fie un alt reprezentant de la minister, fie acelaşi secretar de stat care a fost în comisie, dar care susţine un punct de vedere nefavorabil. Ministerul Educaţiei este inconsecvent. De foarte multe ori, ne trimit în comisie persoane care nu au o poziţie foarte bună în cadrul ministerului. S-a întâmplat să avem inclusiv directori din minister, deşi în mod normal nu ar trebui să vină cineva cu rang sub secretar de stat în Parlamentul României. Este clar că le este frică de schimbare şi nu vor să se modifice legislaţia. Ne ameninţă de ani de zile cu o nouă lege a învăţământului, dar noi încă nu am primit-o. Cred că reprezentanţii MEdC nu prea iau în seamă activitatea legislativului.
- Are vreo vină ministrul Hărdău în relaţia proastă dintre minister şi parlament?
- Personal, îl apreciez. Am văzut că este un om corect. S-a opus ca anumiţi şmecheri locali din foarte multe localităţi din ţară să dărâme şcoli plasate foarte bine pentru a construi aşa, cum a fost cazul Craiovei, un mall. Vizavi, însă, de comunicarea pe care o are cu parlamentul, am foarte multe lucruri de reproşat. Punctul de vedere al MEdC se schimbă de două ori pe săptămână, de câte ori nu îi convine cuiva. Ministrul nu este atât de implicat pe cât ar trebui. De foarte multe ori ar trebui să ia anumite decizii, pe care, însă, refuză să le ia. Exemplul Universităţii din Oradea, unde s-au descoperit diplome false. Sunt 20 de criminali cu diplomă, pentru că au primit diplome pe specializări care nu se predau în România, specializări în medicină. Ei merg în ţările UE şi acolo practică medicina. Îi reproşez ministrului că nu se implică şi nu ia nicio măsură. Îi este încă frică de sistem.
- De ce s-a respins iniţiativa legislativă privind gradaţia de merit?
- Legea privind gradaţia de merit este un exemplu al modului în care comunică MEdC cu parlamentarii de la guvernare, pentru că proiectul îi aparţine deputatului Buda, care este de la PD. Ministerul până la urmă a spus:
sunteţi parlamentul, decideţi
, după care iarăşi ne-am trezit în plen că nu mai este de acord, am votat şi în plen, a trecut de plen proiectul respectiv de lege, a mers la Senat, la Senat a picat. Noi, cei de la Cameră, am convenit că cel mai bine este să facem politica şcolii, şi atunci MEdC nu prea are prilejul să ne pună beţe în roate referitor la proiectele noastre. În schimb, când ajung la Senat, lucrurile se complică.
- Credeţi că sportul trebuie să fie materie obligatorie la bacalaureat?
- Eu cred că n-are ce să caute sportul între materiile de la bacalaureat, dar cred că nu se acordă deloc importanţa cuvenită sportului în România. Avem un proiect de lege de mărire a orelor de sport în şcolile generale şi licee, mai ales la clasele I-VIII, pentru că atunci se formează copiii. Majoritatea copiilor au probleme cu scolioza, tocmai pentru că nu fac mişcare şi pentru că sunt tot timpul aplecaţi în bănci care nu sunt la standardele corespunzătoare. La noi, în loc de sport se face matematică. Proiectul de lege este acum în dezbatere cu mai mulţi parlamentari care vor să fie iniţiatori. Ar trebui să avem, zilnic, în şcoală, o oră de sport. Primele ore ar trebui să fie cele mai grele, după care, la jumătate să vină ora de sport, ca elevul să aibă timp să se mai destindă, apoi să se treacă la celelalte materii.
- E bine ca tezele unice să înlocuiască testele naţionale?
- Eu cred că sistemul care era înainte de revoluţie era cel mai bun. ştiai în clasa a VIII-a că te aşteaptă treapta I, ştiai în clasa a X-a că dai o treaptă a II-a. Noi nu am făcut altceva decât să-i bulversăm şi pe copii, şi pe dascăli. Anual li se schimbă câte ceva, fie în programă, fie în modalitatea de examinare. În plus, materiile care se predau sunt foarte încărcate, iar unele inutile, nu le folosesc elevilor. Ar trebui să se reducă numărul de materii care sunt în plus, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din UE. Toţi miniştrii care au venit după revoluţie au bulversat total sistemul de învăţământ şi nimeni nu mai ştie ce are de făcut. Dacă întrebi un profesor ce se întâmplă la sfârşitul anului, nu ştie să-ţi spună şi cred că nici reprezentanţii MEdC nu ştiu acest lucru. Tezele unice o să reprezinte o bătălie pentru note, chiar dacă se spune că vor corecta alţi profesori, ştim cum se întâmplă la aceste examene. Dacă extragerea subiectelor se face prin televizor, înseamnă că fiecare şcoală trebuie să aibă unul, or nu există aşa ceva.
- De ce nu avem până acum o lege a salarizării?
- Ideea unei legi a salarizării îmi aparţine, am propus-o în mandatul trecut, prin 2002. La ora actuală, sunt peste 20.000 de bugetari care au salariile mai mari decât preşedintele României, nu mai vorbesc de parlamentari. Sunt profesori care au salariile la fel ca femeile de serviciu dintr-o regie. În legislaţia altor ţări se porneşte de la cea mai de jos treaptă de salarizare şi se ajunge până la preşedintele statului, care ar trebui să fie în mod normal cel mai bine plătit bugetar. Va fi foarte greu pentru guvernul actual să facă o lege a salarizării întrucât există bugetari foarte bine plătiţi şi un drept o dată câştigat, nu mai poţi să-l iei înapoi. Pe cei din justiţie nu vor putea să-i aducă mai jos decât parlamentul pentru că la ora actuală sunt mai bine plătiţi. Nu cred că au resursele financiare necesare pentru a mări salariile celorlalţi, deşi dacă ne uităm la acest buget o să vedem că s-au găsit fonduri ca unor bugetari să le crească salariile şi cu 75% şi cu 50%, numai în cazul profesorilor se vorbeşte despre un dezechilibru macroeconomic.

Ce şanse există pentru creşterea salariilor în învăţământ
- După ce iniţial a fost de acord cu transferul celor 420 milioane de lei de la investiţii la salariile profesorilor, ulterior, ministrul Hărdău a respins amendamentul. Se mai poate face ceva pentru a mări leafa dascălilor?
- Era vorba de 8,5 miliarde de lei care se vor acorda pentru investiţii anul viitor, din care noi luam o sumă foarte mică, de 420 de milioane, adică 0,40%. Sunt convinsă că anul viitor nu vor avea posibilitatea să consume toţi aceşti bani şi se vor reîntoarce la bugetul de stat. Există un proiect de lege, la ora actuală, al mai multor parlamentari din comisie, care se referă la o creştere a salariilor profesorilor cu 5% şi care fusese retrimis comisiei noastre de plen. Am stabilit în unanimitate să dăm punct de vedere favorabil acestui proiect de lege şi dacă nu va trece în amendamentul nostru în cadrul bugetului de stat mărirea salariului cu 4% să ne rămână şi această variantă de rezervă pentru care să ne batem în plen. Cunosc motivele pentru care ministrul a respins amendamentul, pentru că am văzut estimările pentru bugetul învăţământului până în anul 2010. Bugetul Educaţiei va scădea din anul 2008 progresiv, până va ajunge iarăşi undeva pe la 5%. Le este frică pentru că s-ar putea ca la anul să nu mai aibă de unde să dea aceste măriri salariale. Liderii de sindicat din toate judeţele vor fi prezenţi în sală şi vor avea posibilitatea să vadă cum votează cei pe care i-au ales.

Ministrul trebuie să dea de pământ cu rectorii corupţi
- Va trece de parlament proiectul legii învăţământului superior?
- Este foarte prost elaborat şi nu cred că va trece de comisie. Eu susţin autonomie universitară totală pentru universităţile particulare. Universităţile de stat primesc bani de la bugetul de stat şi de la studenţi. Au foarte multe locuri cu taxă, de cele mai multe ori dublu faţă de cât le este aprobat de minister. Cu toate acestea, dotarea universităţilor de stat a rămas la nivelul anilor '70. Pe de altă parte, sunt universităţi particulare, cum este Româno-Americană, Dimitrie Cantemir, Nicolae Titulescu, care beneficiază de bani doar din taxele studenţilor care, atenţie, sunt la jumătate decât cele care se practică la stat, iar banii respectivi se văd în investiţii. şi atunci normal că eu susţin ca ei să aibă autonomie, pentru că aceşti oameni au dovedit că nu sunt puşi acolo pe prăduială. Pe de altă parte, ministrul educaţiei este legat de mâini şi de picioare de actuala legislaţie. Dacă vrea să schimbe un rector trebuie să treacă prin 100.000 de faze chiar dacă s-a dovedit, ca şi la Oradea, că rectorul a făcut foarte multe ilegalităţi. MEdC trebuie să-şi păstreze o pârghie asupra lor pentru că sunt foarte multe clanuri cărora nu ai ce le face. La Universitatea din Craiova, la anumite facultăţi, sunt 4 familii mari şi late, care i-au făcut pe cumnaţi, fii, fraţi profesori universitari. Ministrul trebuie să vină odată şi să dea cu ei de pământ. Altfel, n-avem cum să avem o universitate din România în primele 500 din lume. Universităţile româneşti nu au înţeles că pe lângă a percepe taxe trebuie să dea şi burse consistente tinerilor.