Mediterana a devenit o mare de plastic

Un raport al ecologiştilor italieni arată că Marea Mediterană, lipsită de curenţi puternici şi maree, suferă intens din cauza poluării cu plastic şi substanţe toxice. Cele mai "vinovate"

Un raport al ecologiştilor italieni arată că Marea Mediterană, lipsită de curenţi puternici şi maree, suferă intens din cauza poluării cu plastic şi substanţe toxice. Cele mai "vinovate" ţări sunt Franţa, Spania şi Italia

2.000 de fragmente de plastic pe kilometrul pătrat reprezintă tristul record mondial al apelor mediteraneene care aparţin Spaniei, Italiei şi Franţei, se arată într-un document dat publicităţii recent de organizaţii ecologiste din peninsulă. Din cauza acestei intoxicări masive, 300 de specii marine sunt în pericol de dispariţie.

Sticle de plastic, farfurii, pahare şi tacâmuri de unică folosinţă, periuţe de dinţi, dar şi jucării, căşti, cabluri sau seringi: Marea Mediterană se sufocă pe zi ce trece din cauza acestor deşeuri de plastic care i-au invadat apele. Ea se află pe locul întâi în clasamentul "mărilor cu risc" ale planetei, arată un raport recent, alcătuit de mai multe organizaţii ecologiste din Italia, printre care şi Greenpeace.

Mediterana se alătură astfel celorlalte mări şi oceane, pe apele cărora plutesc 6,5 milioane de tone de deşeuri de plastic, după cum menţionează documentele gărzilor de mediu sau ale organizaţiilor internaţionale de protejare a naturii.

Dar această mare, considerată o adevărată perlă a planetei, are unele probleme în plus faţă de restul întinderilor maritime, printre care se numără şi concentrarea umană masivă de pe coaste, care reprezintă o sursă continuă de poluare. Cele mai "active" din acest punct de vedere sunt comunităţile din Spania, Franţa şi Italia, ţări considerate altfel adevărate leagăne ale civilizaţiei.

Pungile de plastic "mor" în jumătate de secol

Experţii în mediu susţin că, paradoxal, tocmai aceste state au devenit surse continue de poluare din cauza gradului de industrializare. Progresul şi nivelul de viaţă ridicat au făcut ca aici să se dezvolte, totuşi, o anume sensibilitate ambientală.

Aceasta nu este însă îndeajuns, dat fiind că în Mediterana sunt deversate substanţe toxice de câteve decenii bune, ceea ce face ca operaţiunile de "curăţenie" să fie deseori ineficiente. De asemenea, poluarea cu materiale de plastic are, şi ea, o vechime considerabilă.

"În ultima perioadă, însemnând ultimele două decenii, pe măsură ce comunităţile umane de pe coaste s-au mărit, s-a constatat o creştere a nivelului de toxicitate a apelor", a spus Alessandro Gianni, responsabil cu Programul Oceane al Greenpeace Italia.

Din aceste motive, Mediterana nu mai este capabilă să "digere" cantitatea enormă de otrăvuri, astfel că cel puţin 300 de specii marine (peşti, broaşte ţestoase, cetacee şi păsări de coastă) sunt deja în pericol de extincţie.

"Pentru ca pungile de plastic de la supermarketuri să se autodistrugă este nevoie de cel puţin 450 de ani, ceea ce face ca problema poluării apelor să nu fie nici pe departe doar una estetică", a mai spus expertul italian. În raport se mai precizează că, din cauza intoxicării cu plastic, din avion se poate observa că apele mediteraneene spaniole, franceze şi italiene şi-au schimbat culoarea.

Mercur în apele mediteraneene

Potrivit unui raport UNEP (United Nations Environment Programme), în fiecare an, în Mediterana sunt deversate 55 de tone dintr-un pesticid interzis de UE încă de la începutul anilor '90. Acesta face parte din categoria POP ("Persistent Organic Pollutants") care, alături de alte pesticide industriale, are efecte cancerigene şi imunodepresive atât asupra animalelor, cât şi a oamenilor.

Franţa otrăveşte Mediterana (şi) cu substanţe toxice pe bază de clor, iar Italia - cu plumb, cadmiu şi zinc. Împreună cu Grecia, peninsula a mai vărsat în apele mediteraneene 13 tone de mercur.