Exclusiv „Marketing de politică penală” - Un profesor de Drept susține că pedepsele mai mari pentru femicid și scăderea vârstei penale nu vor opri crimele
0Ultimele evenimente care țin de sfera criminalității din România au determinat politicienii să vină cu propuneri de modificări ale legii penale, precum răspunderea penală la minori, contestate de o parte a specialiștilor. Profesorul Sergiu Bogdan a explicat de ce acuză politicienii de „marketing penal”.
Avocatul Sergiu Bogdan, profesor de Drept Penal în cadrul Universității Babeș-Bolyai, este unul dintre cei care consideră că aceste modificări legislative pe fondul emoției societății nu reprezintă decât „marketing penal” și nu vor rezolva situația minorilor agresivi.
Cazul din Cenei – un băiat de 15 ani, pe nume Mario, a fost ucis de alți trei adolescenți, doi dintre agresori sunt adolescenți de 15 ani, iar un al treilea suspect are doar 13 ani - a adus în prim-plan faptul că un copil de 13 ani nu poate fi tras la răspundere penală, indiferent de brutalitatea faptei, iar acest lucru a provocat indignare și dezbateri. Legea actuală prevede că copiii sub 14 ani nu pot răspunde penal indiferent de gravitatea faptei.
După crima care a șocat România, s-a lansat online o petiție cunoscută ca „Legea Mario” prin care se solicită: scăderea vârstei de la care minorii pot răspunde penal de la 14 la 10 ani pentru infracțiuni grave (omor/omor calificat), eliminarea impunității automate bazate exclusiv pe vârstă în astfel de cazuri, posibilitatea aplicării pedepsei maxime inclusiv detenție pe viață dacă minorul a acționat cu discernământ și premeditare.
Această petiție a strâns zeci de mii de semnături, arătând o presiune socială puternică pentru schimbarea legii.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului pentru a analiza oportunitatea modificării criteriilor răspunderii penale, inclusiv posibil răspuns penal sub pragul de 14 ani, în funcție de discernământ.
Sergiu Bogdan: „Întrebarea este dacă 9 din 10 minori recidivează, oare soluția pentru minori e să-i băgăm un penitenciar?”
Propunerea de majorare a pedepselor și reducerea vârstei de răspundere este „un marketing de politică penală. Este exact ca și chestia să trăim bine. Să facem investiții, dar să nu avem de plătit taxe. Este un mecanism populist. Deci, în realitate, populismul în materie de combaterea unui fenomen infracțional este creșterea pedepselor”.
De ce populism? Pentru că aceste decizii apar în urma unui caz care a șocat opinia publică.
„A decide dacă vârsta de răspundere penală începe la 14, 13 sau 12 ani e o discuție super-sofisticată. Problema este că copilul de 12-13 ani e tot copil, chiar dacă răspunde penal. Dacă are toate drepturile ca și copil, dar îl faci responsabil ca pe un adult ce se va întâmpla?”, se întrebă avocatul.
El susține că în România, tot timpul comparațiile se fac cu sisteme în care mecanismul e diferit: „Tipul de răspundere penală în sistemul de common law (dreptul jurisprudențial este sistemul juridic dezvoltat pe baza jurisprudenței instanțelor, sistemul fiind practicat printre altele în SUA și Marea Britanie-nr) e diferit, dar acolo pot să răspunde și obiecte pentru comiterea de infracțiuni. Eu nu vreau să folosim exemplul acesta pentru că e extrem. În esență cele două sisteme sunt diferite”, explică avocatul.
El susține că o scădere a vârstei minorilor care răspund penal are și altfel de consecințe: „Gândiți-vă la copiii care săvârșesc alte infracțiuni decât omorul. Și pentru acelea pot să ajungă la pușcărie. Și există o statistică criminală care spune așa, 9 din 10 minori care ajung în penitenciar recidivează. 9 din 10 minori. Asta e făcută în Franța, nu în România. Deci unii dintre cei care se pricep la gestionarea acestor situații. Întrebarea este dacă 9 din 10 recidivează, oare soluția pentru minori e să-i băgăm un penitenciar?”
Ajuns în penitenciar, chiar dacă e o măsură preventivă, minorul va constata că încălcarea legii e un mod de viață, o oportunitate, explică el.
„Problema nu e femicidul, ci violența în familie”
Un al caz în care se reacționează la emoția din societate este incriminarea femicidului, pe fondul unor crime oribile în care femei au căzut victime soților, foștilor soți sau concubinilor.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a cerut incriminarea femicidului în Codul penal printr-o definiție oficială, subliniind că „lupta împotriva violenței domestice și de gen este o urgență națională”.
În 2025 au apărut inițiative legislative vizând schimbarea situației: Ministerul Justiției a propus ca uciderea unei femei din motive legate de gen să fie încadrată ca formă de omor calificat, cu pedepse de închisoare pe viață sau între 15 și 25 de ani, inclusiv pe baza motivele de gen.
Comisia juridică din Senat și Comisia specială „România fără violență domestică” au adoptat, în ședință comună, zilele trecute, raportul asupra proiectului de lege care vizează prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Proiectul urmează să fie votat în plenul Senatului.
Inițiativa se aliniază bunelor practici din țări precum Italia, Franța, Croația sau Belgia și vine ca răspuns la statisticile tulburătoare din 2025: aproape 60 de femei au fost ucise, majoritatea în contexte domestice, iar cifrele la nivel european rămân la fel de alarmante.
„Este un moment important şi necesar pentru România", afirma deputalul Alina Gorghiu, preşedintele Comisiei parlamentare „România fără violenţă domestică".
Proiectele sunt încă în dezbatere parlamentară și publică.
Avocatul Sergiu Bogdan susține că incriminarea femicidului nu va avea impact asupra acestui tip de infracțiuni: „Facultatea de drept din Cluj și cea din București au trimis un studiu care arătă că de fapt problema incriminării femicidului e o chestie emoțională. Problema este violența în familie și noi confundăm violența în familie cu femicidul. Adică problema gravă în România este violența în familie, indiscutabil. Aici nu avem o problemă. Incriminarea femicidului nu o să producă nicio schimbare. Criminalul care vrea să-și omoare nevasta, nu o să fie împiedicat de modificarea pedepsei.”
Majorarea pedepselor este, spune el, „un marketing de politică penală.”
„Subiectele tragice sunt exploatate de AUR”
Profesorul Bogdan reclamă că multe modificări vin pe fondul unei presiuni politice care însă nu are nicio legătură cu realitatea.
„Pe mine mă deranjează că toate subiectele acestea tragice care le avem noi sunt exploatate de AUR care își face campanie electorală pe marginea lor și celelalte partide sar să rezolve problema. Ar trebui să încetăm cu tipul acesta de populism. Și când era pedeapsa cu moartea pentru omor, tot existau omoruri. Da, deci omorul nu a apărut acum, nu e un fenomen. A băga capul sub pământ și a spune că autoritățile puteau să facă ceva, asta este o categorie de populism de 2 lei. Asta este. Autoritățile trebuie să facă ce? Să constate că un copil de 13 ani putea să devină criminal?”, susține el.
Se încarcă comentariile...
